Școli reparate pentru a fi închise?!!

Acum cinci ani, se făceau primii pași pentru reforma învățământului din Republica Moldova. Deși se vorbea și despre optimizare, aceasta urma să fie făcută în primul rând în beneficiul elevilor. Demografia în scădere și calitatea predării în școlile mici erau motivele principale pentru care se opta pentru reorganizarea unor instituții de învățământ.

Anterior investițiile capitale în școli nu țineau cont de durabilitate și prognoza numărului de elevi care urmau să vină în aceste instituții de învățământ. Nu s-au stopat investițiile în școlile despre care se cunoștea că urmau a fi reorganizate (cu riscul de a fi lichidate) nici după începerea reformei învățământului.

În ultimul deceniu dinamica în scădere a numărului de elevi din Republica Moldova a ajuns la aproape o treime. În raionul Soroca situația este și mai gravă, dacă în 2007 erau cam 14 mii de elevi, în prezent nu sunt nici 8 mii, numărul acestora reducându-se aproape în jumătate. Cu toate acestea în școli s-au tot investit bani în ultimul deceniu. Și nu este un lucru rău acest fapt, doar că-i păcat că de multe ori motivația a fost una populistă, iar edificiile pentru care s-au alocat milioane de lei (din bugetul de stat, cel raional și local, ba și din diverse fonduri și granturi) au rămas în prezent semipustii sau pustii.

Grădinița din Egoreni

PERIOADA INVESTIȚIILOR

În anii 2000, primăriile și conducerea instituțiilor de învățământ se avântau în competiția pentru câștigarea finanţelor din Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM). Acesta era un proiect creat de Guvern și sprijinit de Banca Mondială și câteva țări donatoare pentru implementarea Strategiilor Naționale de Dezvoltare. “Școlile din Soloneț și Volovița au fost primele școli din raion reparate în cadrul proiectului FISM 1, ne spune Ghenadie Donos, șeful Direcției de Învățământ Soroca din ultimii 10 ani. Atunci nu se făceau proiecte de fezabilitate ori studii demografice, se investea și gata. Se selectau școlile în funcție de cât de activ și insistent era primarul care mergea mai des pe la Chișinău. Mai apoi s-au făcut investiții și reparații la Iorjnița, Țepilova și Egoreni”.

Acum un deceniu a apărut oportunitatea de a fi reparată sala sportivă a gimnaziului din Țepilova în cadrul FISM 2. În timp record elevii și profesorii s-au mobilizat și au colectat contribuția comunității, ba chiar un pic mai mult decât minimul necesar. Comunitatea a fost susținută și de consiliul local. Iar în curând au aflat că vor primi bani de la FISM 2 nu doar pentru reparația sălii sportive, dar și la schimbarea geamurilor, fiind alocați 693 mii lei. Altă veste bună era că și consiliul raional a alocat 250 mii lei pentru schimbarea acoperișului gimnaziului, iar până la finele anului 2008 instituția era deja și gazificată. A fost construită cazangeria și rețeaua termică, iar contribuția părinților și pedagogilor prin muncă și materiale a fost în jur de 200 mii de lei. În total, susține Valentina Ceban, primărița comunei Ocolina (din care face parte satul Țepilova) şi care acum 10 ani era directoarea gimnaziului, au fost investiți în ultimul deceniu peste un milion și șapte sute mii de lei.

Și la gimnaziul din Egoreni au fost făcute investiții mari. “La început în 2003, apoi în 2007-2008 când am făcut investițiile nu știam că instituția va fi închisă, ne zice Victor Mutruc, primarul satului Egoreni. S-a făcut cazangeria și sistemul de încălzire pe gaz, s-au schimbat toate ferestrele punându-se termopane, s-a cumpărat mobilier. În total în această școală s-a investit peste un milion și jumătate de lei”.

Altă investiție importantă a fost făcută la gimnaziul “Serghei Spinei” din satul Iorjnița, care a beneficiat de un sistem de încălzire prin intermediul proiectului Energie şi Biomasă finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Valoarea acestuia era de peste 85 mii dolari americani. “S-au făcut investiții foarte mari în ultimii ani la Gimnaziul din Iorjnița, confirmă Mihai Gîtlan, primarul comunei Cosăuți, din care face parte și Iorjnița. La început s-au schimbat geamurile instituției. În anii 2013-2014 s-a instalat sistemul de încălzire pe biomasă în acel gimnaziu. Acum avem probleme din această cauză, fiindcă cei care au implementat proiectul cer ca aceste cazane să funcționeze”.

Șeful învățământului sorocean consideră că unele dintre aceste investiții au fost făcute cu gândul că astfel şcolile vor fi protejate de optimizările reformei ce se apropia. “Autoritățile locale credeau că dacă vor fi făcute investiții și vor fi reparate școlile, acestea nu se vor reorganiza sau lichida. Investeau în școală cu gândul ca să le păstreze, iar noi eram obligați să le eliberăm certificate că în următorii 30 de ani nu se va schimba destinația școlii. Asemenea certificate noi le-am eliberat și ele până acum sunt în vigoare, dar asta nu salvează situația” afirmă Ghenadie Donos.

STAGNAREA

Deși în republică una câte una școlile mici erau reorganizate sau lichidate, la Soroca acestea primeau ca pe conveier statutul de – Școală care nu poate fi închisă. “La Rudi și Cremenciug avem primele școli care au primit acest statut, își amintește Ghenadie Donos. Bugetul nostru pentru învățământ este de 110 milioane lei, iar 10 milioane o constituie componenta raională, bani pe care îi alocăm pentru transport, reparații curente și capitale. Ca să poți investi bani în aceste școli din Rudi sau Cremenciug, conform regulamentului putem să alocăm doar școlilor care nu pot fi închise. În loc să fie reorganizat gimnaziul din Pârlița, i s-a dat și lui acest statut, apoi l-a primit și gimnaziul din Dubna, care mai apoi s-a reorganizat în școală primară-grădiniță și a fost scos din această listă. La noi s-a făcut această “găselniță” în timp ce în toată republica se implementa reforma și se reorganizau școlile. Noi acest statut l-am dat la toate cele 14 școli mici. Astfel noi, în loc să investim milioane de lei în școlile care trebuiau dezvoltate, alimentam artificial școlile mici ca să le păstrăm. Le-am păstrat așa încă trei ani, deși eu eram un critic vehement la această politică ce se făcea la nivel local. Argumentele erau că în sat trebuie să fie numaidecât gimnaziu, chiar dacă la unele școli un învățător preda șapte obiecte și nu preda nimic, fiindcă vă dați seama ce fel de calitate se făcea. În 2015 s-a terminat toată povestea aceasta, la pachet a mers toată reforma în raion”.

 

Mihai Gîtlan, primarul comunei Cosăuți:

Mihai Gîtlan, primarul comunei Cosăuți

“Este foarte dureros pentru noi când într-o localitate nu mai există o școală, o casă de cultură, rămâne să mai închizi grădinița și în ce se preface satul cela?”.

 

 

 

 

Valentina Ceban, primărița comunei Ocolina:

Valentina Ceban, primărița comunei Ocolina

“Oare sunt mai educați copiii noștri dacă au mers în oraș? Am întrebat odată niște elevi, în timp ce așteptau autobuzul școlar, dacă este mai bine să învețe la Soroca și cu ce se deosebește de școala din sat. Am primit un astfel de răspuns: “Știți, noi în toată ziua ne cătăim cu avtobusul”. Numai atât au putut să răspundă. Și eu mă întreb cu ce-i mai rea școala din sat decât cea din oraș?”.

 

Victor Mutruc, primarul satului Egoreni

Victor Mutruc, primarul satului Egoreni:

“Nu cred că părinții vor dori redeschiderea școlii primare din sat. A fost greu pentru ei și copii în primele luni, dar acum s-au deprins cu școlile noi”.

 

 

 

LICHIDAREA

Și într-adevăr, la ședința Consiliului raional Soroca din 11 decembrie 2014 gimnaziile din Iarova, Băxani, Parcani, Redi-Cereșnovăț, Dubna, Slobozia-Vărăncău, Iorjnița, Ocolina, Țepilova și Trifăuți au fost reorganizate în școli primare sau școli primare-grădinițe. Iar rând pe rând au fost lichidate școlile din Egoreni, Iorjnița și Țepilova.

În 2014, din cei peste 80 de elevi din satul Egoreni, mai bine de jumătate învățau deja la Soroca. “Aceasta se întâmpla în primul rând fiindcă suntem aproape de oraș, crede Victor Mutruc, primarul satului Egoreni. 48 de elevi învățau în Soroca, iar aceasta se făcea la inițiativa părinților. Ei îi duceau și aduceau. În gimnaziul din Egoreni rămăseseră doar vreo 40 de copii, astfel că după metoda nouă de finanțare a instituțiilor școlare era imposibil de activat așa. Și în clasele primare era complicat, într-un an în clasa întâi venise doar o fetiță. Peste doi ani în clasa întâi au venit doar trei copii și tot nu putea fi deschisă o clasă. Așa că rămăsese doar clasa a doua și a patra, într-o clasă erau 6 copii, iar în alta cinci. Și noi am hotărât că nu puteau rămâne clasele primare cu 11 copii, fiindcă erau cheltuieli mari, inclusiv și la încălzire”.

Și la Iorjnița transformarea gimnaziului în școală primară s-a soldat cu închiderea instituției de învățământ. “S-au dus tratative cu Direcția Învățământ și Consiliul raional, au fost organizate nu o dată adunări în teritoriu, au fost delegații de părinți la conducerea raionului și la cea a Direcției de Învățământ, spune Mihai Gîtlan, primarul comunei Cosăuți. Erau discuții ca gimnaziul să fie reorganizat în școală primară, chiar făcusem o adunare și am văzut că acolo s-ar fi adunat în clasa întâi doar 7-8 copii, iar în total ar fi fost până la 15 elevi. În discuție cu părinții s-a luat decizia ca să nu fie nici școală primară, părinții au acceptat acest lucru”. După lichidarea școlii peste 60 de elevi au fost repartizați, la alegerea lor, în instituțiile de învățământ din Holoșnița, Rublenița și orașul Soroca.

De un an nu activează nici școala din Țepilova. Elevii merg pe lângă ea spre instituțiile de învățământ din orașul Soroca și satul Regina Maria. “Inițial era pusă întrebarea privind reorganizarea școlilor, s-a spus că mergem la o școală mai bună și s-a motivat că numărul de elevi este mic, zice Valentina Ceban, primărița comunei Ocolina. Ar fi fost bine să fi avut niște criterii bine stabilite de minister mai întâi de toate. Dar s-a făcut o politică informațională în dezavantajul învățământului, școlilor și pedagogilor.

“Noi mergem la o școală mai bună”, se spunea atunci, dar ce înseamnă o școală mai bună? Că ea-i mai mare și are un număr mai mare decât 91 de copii? Sau că acolo instruirea și educația este mai bună? În sat se desfășura o campanie împotriva școlii: trebuie să închidem școala că nu se face carte. Părinții care duceau elevii mai mari la Soroca erau îndemnați să-i dea și pe cei mici acolo, așa că încetișor s-au dus toți. Învățătorii noștri au fost foarte ofensați și au refuzat să mai lucreze, doi au plecat în Italia, o învățătoare s-a angajat la un liceu din Soroca, dar mai apoi a plecat la Chișinău. Eu consider că mai întâi trebuiau făcute adunări cu reprezentanții Direcției Învățământ și părinții ca să se vadă care este opinia comunității.

La gimnaziul Țepilova s-a făcut o ședință și doamna directoare le-a spus părinților să scrie pe foaie care și unde își duce copilul. La care eu am intervenit și am spus că nu este corect așa și părinții unanim s-au exprimat împotriva reorganizării școlii. Nu toți părinții își pot permite să dea copiii să învețe în oraș, așa că înțelegând că nu pot fi întreținute școlile cu puțini copii, am propus ca o comisie să examineze cele două instituții de învățământ din comună și să ne spună care din ele corespunde cerințelor, iar copiii să rămână în comună. Procesul-verbal cu propunerea respectivă a fost transmis la Direcția Învățământ și nu a mai știut nimeni de soarta acestuia. Chiar dacă sunt primar, eu toată viața am lucrat pedagog și pentru mine școala este ceva sfânt, iar aici a fost o închidere politică și nicidecum una conform unor criterii bine stabilite de minister sau consiliul raional. Cuiva nu-i convenea gimnaziul acela și el nu trebuia să rămână”.

Lichidarea acestor școli primare nu intra în planurile autorităților, este poziția oficială a Direcției Învățământ și a Consiliului raional. Pe ultima sută de metri responsabilii au încercat să salveze situația, deschizând în incintele fostelor școli grădinițe. “La Soloneț și Egoreni noi, văzând că edificiile sunt reparate, am plasat acolo instituțiile preșcolare, ne declară Ghenadie Donos. Inițial la Soloneț s-a luat decizia de a lichida gimnaziul, și toți cei 75 de elevi au fost transportați la Stoicani. În al doilea an primarul a insistat să întoarcem școala primară în sat, dar comunitatea a fost împotrivă. Erau deprinși cu școala din Stoicani și condițiile îi aranjau. Iar noi, ca să nu pierdem investițiile și efortul care a fost depus pentru renovarea școlii din Soloneț, am mers pe ideea de a deschide grădinița acolo. Deci clădirea nu se ruinează, blocul se administrează și vin vreo 20 de copilași acolo. Tot așa s-a procedat și la Egoreni, am reușit să aplanăm situația creând în gimnaziul lichidat grădiniță. Eu nu sunt de acord că autoritățile locale sau raionale nu au făcut nimic. S-a făcut, chiar dacă poate mai puțin decât trebuia, dar noi nu putem opri regresul demografic. Dar în afară de demografie, poate chiar primul factor ar fi calitatea serviciilor educaționale. Dacă noi am fi siguri că elevii din școlile respective ar primi educație de calitate, poate nu era pusă întrebarea atât de strict de a reorganiza instituțiile pentru a crea elevilor condiții mai bune. În 2015, când au fost reorganizate cele 10 școli la pachet, a fost cea mai dureroasă reformă pe care am realizat-o în sistemul educațional.

La Iorjnița ne-am pomenit că la 1 septembrie nu era nici o cerere pentru școala primară. În toată școala erau 8 copii din ciclul primar și peste 50 de elevi de gimnaziu, care au fost transferați de părinți la instituțiile din Holoșnița și Rublenița, chiar dacă noi intenționam să-i înscriem la Gimnaziul “Dumitru Matcovschi”. Exact așa, cu unele nuanțe, a fost și la Țepilova. A funcționat la început școala primară, dar o parte din copiii care erau transportați la Liceul “Ion Creangă” sau gimnaziul din Regina Maria și-au luat frații și surorile din clasele primare cu dânșii. La 1 septembrie 2016, s-a pomenit că nu era nici un copil, deși ne mai gândeam că poate se vor întoarce elevii sau se va mai face ceva, dar fiindcă nu s-a restabilit acest lucru, la 1 ianuarie 2017 instituția a fost lichidată”.

Deși unii membri ai comunității înțelegeau că reforma este necesară, multora nu le-a fost pe plac cum a fost înfăptuită, mai ales că în satul lor a fost închisă școala.

Valentina Belous, bunică, satul Țepilova: “Of, este tare rău că s-a închis școala. La mine a venit nepoțica de la Izvoare, a învățat un an aici și s-a dus la Soroca, acum este în clasa a cincea. Mai am un nepoțel care va merge în clasa întâi și-s nevoită tot la Soroca să-l dau, fiindcă s-a închis școala. La oraș condițiile sunt mai bune, dar nu pentru toți părinții, nu fiecare are posibilitate să-i întrețină la Soroca”.

Constantin Pânzari, tată, satul Țepilova: “Știm că s-a închis școala fiindcă-s puțini copii în sat și nu se ajung elevi. Mulți părinți spun că-i mai bine în oraș deoarece se face mai bine carte. Aici ei rămăseseră câte 4-5 copii în clasă și era mai rău ca acolo unde sunt câte 30”.

Gimnaziul Egoreni

Ion Morari, tată, satul Egoreni:  “Este rău că s-a închis școala. Copilul este transportat cu autobuzul, și mai iese ba într-o parte sau în alta până așteaptă să vină transportul să-l ia. Iar care are de învățat, învață și la sat, și la oraș”.

Viorica Calin, mamă, satul Iorjnița: “Copilul meu este încă mic de școală, dar bine ar fi să meargă aici, la școala din sat. Măcar cât sunt mici, deja când vor fi mai mari le putem da voie să se ducă. În clasele primare este periculos să le dăm voie să se ducă în alte sate sau în oraș. Câțiva părinți am fost la primărie la o întâlnire cu domnul Donos, au fost discuții, dar nu s-a clarificat nimic”.

CE-I DE FĂCUT?

În prezent în câteva sate mai mari și mai mici din raionul Soroca nu sunt instituții de învățământ, cum ar fi la Balinți, Bulbocii Noi, Cureșnița, Cureșnița Nouă, Dumbrăveni, Egoreni, Floriceni, Grigorăuca, Inundeni, Iorjnița, Livezi, Malcăuți, Oclanda, Rublenița Nouă, Ruslanovca, Schinenii Noi, Sobari, Soloneț, Țepilova și Valea. Din cele 45 de instituții de învățământ rămase, o treime sunt școli mici. Între timp peste nouă sute de elevi de la instituțiile de învățământ reorganizate sau lichidate sunt transportați la alte școli. Direcția de Învățământ și-a creat un Serviciu de transport auto cu 26 de autobuze cumpărate de Guvernul de la Chișinău sau donate de cel de la București. Alte 6 autobuze școlare noi au fost oferite recent de Guvernul României, astfel se vor economisi bani prin renunțarea la câteva din cele 13 unități arendate în ultimii ani. Până acum transportarea unui elev costa anual de la o mie și jumătate de lei până la două mii și jumătate de lei, în funcție de distanță, numărul de copii transportați cu un autobuz și dacă transportul este arendat sau este al Direcției Învățământ. Cât privește drumurile pe care sunt transportați elevii, acestea sunt prioritare când se alocă bani pentru întreținerea și reparația traseelor.

La școala din Țepilova a fost mutată biblioteca sătească. În rest, clasele sunt în așteptarea elevilor, iar în curtea școlii pasc vacile localnicilor. “Am avut o activitate importantă la Țepilova și anume restabilirea bustului Regelui Ferdinand, dar nici un copil din sat nu a fost prezent, afirmă cu amărăciune în glas primărița Valentina Ceban. Nu am avut pe cine-i aduce acolo și îmbrăca în haine naționale. A fost un moment istoric foarte important, iar copiii ar fi memorat acest eveniment. Cât este de bine acest lucru? Copiii din Țepilova niciodată nu au lipsit anterior de la vreun eveniment care avea loc în sat. Dar acum e pustiu. Noi mai avem speranța că vom redeschide clasele primare”.

 

Ghenadie Muntean, președintele raionului Soroca

Ghenadie Muntean, președintele raionului Soroca:

„O primă prioritate în noul an va fi să revizuim rețeaua de școli. Problema e că avem elevi din an în an mai puțini, iar numărul de școli rămâne același. În situația creată credem că nu e neapărat să închidem școlile, ci să le reorganizăm. Școlile mici să fie transformate în filiale ale școlilor mari. Primii pași deja i-am făcut. Am inițiat o comisie, care în baza analizei a mai mulți indicatori: demografici, de calitate, de infrastructură a schițat o reconfigurare a rețelei școlare. (Din discursul prezentat la Conferința raională a pedagogilor de la sfârșitul lunii august)”.

 

 

 

Ghenadie Donos, şeful Direcției Învățământ

Ghenadie Donos, şeful Direcției Învățământ:

Raportul elevi/cadru didactic a suferit o dinamică negativă comparativ cu anul precedent de studii. Dacă în anul de studii 2015-2016 la un cadru didactic reveneau 11,4 elevi, în anul 2016-2017 cifra s-a coborât la 10,8 elevi per cadru didactic. Explicația se regăsește în numărul încă destul de mare de școli mici și în ponderea școlilor mici în structura rețelei școlare din raion. În prezent Soroca este raionul cu cel mai mare număr de școli mici din republică și aceasta explică și numărul mare de școli cu deficit bugetar. (Din discursul prezentat la Conferința raională a Pedagogilor de la sfârșitul lunii august)”.

 

Și prin fosta școală de la Iorjnița suflă vântul. Cu toate că acesta este păzită, unii localnici au devastat mai multe clase. Între timp autoritățile locale își fac planuri pentru reanimarea edificiului. “Prin decizia consiliului local s-a luat hotărârea să schimbăm destinația clădirii fostului gimnaziu din Iorjnița în Centru Cultural-sportiv, ne declară primarul Mihai Gîtlan. Va trebui să facem careva schimbări la sistemul de încălzire, iar pentru aceasta vom avea nevoie de 100 mii de lei și vom încălzi doar sala sportivă, sala de festivități și încă două încăperi pentru joc de dame și tenis de masă. S-au găsit și niște agenți economici care ar dori să ia în arendă o parte a clădirii ca să deschidă o secție de croitorie”. La Egoreni într-o aripă a fostei școli s-a mutat grădinița “Poienița Veselă”. “Când era clar că gimnaziul nu va mai exista, am făcut condiții pentru grădiniță și am mutat instituția preșcolară aici, zice primarul Victor Mutruc. S-au făcut și reparații pentru blocul sanitar din Fondul de Investiții Sociale cu banii acordați de Guvernul României. Cealaltă jumătate de clădire stă așa în voia sorţii, nu are nimeni nevoie de ea și pe nimeni nici în cot nu-l doare că ea se dărâmă. Acoperișul trebuie schimbat, mai ales că în vreo două clase a căzut tavanul. La grădiniță mai cârpim noi. Când sunt elevi și profesori se vede când curge, dar așa s-a văzut abia după ce a căzut. Este ca o casă în delăsare”. Responsabilii de la raion afirmă că altă soluție decât conservarea edificiilor școlilor nu sunt deocamdată. “Există experiența României, pe care vrem să o aplicăm în raionul Soroca și anume conservarea școlilor. În caz dacă școlile primare vor fi cerute de comunitate suntem gata să le redeschidem” afirmă Ghenadie Donos.

Perspectivele demografice pentru următorii ani, în special în localitățile unde activează școli mici, sunt alarmante. Și ce va urma? Raionul Soroca continuă să fie pe primul loc din republică după numărul de școli cu puțini elevi, iar în peste jumătate din instituțiile de învățământ de la noi nu este posibilă crearea unor clase după normativele legale. Prin urmare, aproape 600 de elevi soroceni au parte de instruire simultană în ciclul primar prin petrecerea lecțiilor comune a claselor 1-3 și 2-4. În aceste cazuri, cu toată străduința pedagogilor, calitatea lecțiilor lasă de dorit. “Ce-i de făcut?” rămâne a fi o întrebare la care autoritățile, pedagogii și părinții au răspunsuri, uneori, diametral opuse.

Articolul a fost premiat în cadrul proiectului ”Școala pentru jurnalism responsabil” implementat de AO „Centrul Media pentru Tineri” în parteneriat cu Eastern Europe Study Centre.

Comentarii

Lasă un răspuns

*