Când şi cum pescuim la Nistru?

Duminică, 9 iulie, a fost marcată Ziua Pescarului din Republica Moldova, sărbătoare despre care chiar şi pescarii cu stagiu nu prea cunosc multe. De ziua lor profesională mulţi dintre pescarii amatori şi cei profesionişti au “sărbătorit” cu undiţa în mână.

Adesea îi vedem pe malul iazurilor şi al Nistrului, stau ore în şir nemişcaţi cu privirea aţintită la plută. Unor pescari le place la nebunie carnea de peşte, mai ales cu o mămăligă bună, altora însă le este interesant însuşi procesul de prindere a peştilor. Şi dacă unii pescari au timp de pasiunea lor doar în anumite zile de odihnă sau de sărbători, sunt şi din cei care merg la pescuit aproape zilnic.

Domnul Petru (nu a dorit să-şi spună numele de familie — n.a.) locuieşte în dealul Sorocii şi vine pe malul Nistrului cam de două ori pe săptămână. “Eu am venit aici de la ora şase dimineaţă şi s-a prins cam până pe la jumătate la opt, cum se ridică soarele, gata. Cei care trăiesc lângă mal pot sta o oră, apoi pleacă acasă şi vin pe urmă, când mai cade soarele. Eu trăiesc în deal şi nu mi-i comod să plec acasă şi să vin înapoi, aşa că stau şi aştept”. Între timp bărbatul îmi arată peştişorii pe care i-a prins. Nu sunt prea mulţi, dar la o cină în familie ajung. Acesta prinde peşte mai jos de Cetate, chiar dacă ştie că pe acest sector sunt deversate apele reziduale şi canalizarea oraşului.

Mihai Pozdircă: “Cele mai bune locuri de pescuit pe Nistru sunt în regiunea spitalului raional şi mai jos de gara auto. În regiunea defileului Bechir se prinde bine cleanul şi carasul, cei care vor să prindă peşti răpitori, ca avatul şi știuca, merg în regiunea Trifăuţului. Mai jos se prinde bine la Vărăncău, Nimereuca şi Cerlina. Mai sus de oraşul Soroca sunt locuri bune lângă cariera de la Cosăuţi, la Egoreni, la Cureşniţa, dar şi la Tătărăuca”.

“Care are nas bun îi miroase, poate, peştele a ceva, dar dacă nu prea ai nas bun nu miroase nimica. Îl speli acasă bine, îl clăteşti şi merge. Locurile pentru pescuit sunt toate bune, doar dacă este peşte. Unde este mai adânc acolo este mai bine. Dar noi avem altă problemă, plătim permisul de pescuit pentru un an, dar nu prindem tot anul, fiindcă din aprilie şi până în iunie este perioada de prohibiţie. Noi, pescarii din Republica Moldova, suntem parcă de sortul doi, în timp ce în alte părţi se permite ca în perioada de prohibiţie pescarii să prindă peşte cu un cârlig, la noi este interzis acest lucru”, spune amărât pensionarul. Ceva mai la vale pescuieşte alt sorocean, Alic Cilipic.

“Din cauza la “săpuneala” asta a apei, peştele nu simte mirosul mămăligii, aşa că vrea – apucă, nu vrea – nu. Prindem peştele mai la vale de unde se varsă canalizarea, fiindcă mai sus apa este în faţă, iar acasă pun peştele vreo oră în apă, apoi îl spălăm bine şi se curăţă”, afirmă pescarul. Acesta mai zice că aşteaptă să vină toamna, atunci are mai mare noroc la peşte. “Eu mai multă mămăligă azvârl acum în Nistru decât prind peşte, mama îmi spune mai bine să stau acasă şi să cumpăr peşte. Dar ce să faci acasă? Mai înainte Nistrul era mai curat, mergea barja (şlepul — n.a.) şi smulgea buruienile din rădăcină, dar acum peste tot sunt numai buruiene. Care are bani se duce la mare, dar noi unde să mergem? Venim să pescuim la Nistru, iar cei din unele sate merg la iazuri”.

Permisul pentru pescari costă 300 de lei şi este valabil un an de zile, iar cu el poţi pescui pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe Nistru şi Prut.

Totodată, sunt şi reduceri pentru pensionari, ne spune Mihai Pozdircă, inspector piscicol principal pentru sectorul Ocniţa, Donduşeni, Soroca şi Floreşti. “Persoanele care au pensia până la 1800 lei prezintă actele necesare şi achită doar 30 de lei pentru el, iar restul pensionarilor plătesc câte 150 lei de lei pentru permis. Copiii până la 16 ani pot pescui fără permis, dar părinţii trebuie să fie în preajma lor sau să-i supravegheze cineva din maturi. Când îi văd singuri, le spun să meargă acasă, fiindcă este periculos şi apa se poate mări sau scădea brusc”.

Odată cu mărirea unităţii convenţionale s-au mărit şi amenzile pentru cei care încalcă legislaţia în domeniu. Aşa că nu ar fi rău să ţinem cont de câteva reguli. “După lege, pescuitul se permite de la răsăritul soarelui şi până la asfinţit. O persoană nu are voie să prindă mai mult de 5 kilograme de peşte pe zi, dacă prinde un peşte mai mare de 5 kilograme, îl ia şi pleacă acasă. Conform legislaţiei, se permite de prins peşte cu undiţa cu până la cinci cârlige și cu trei răcile a câte 10 raci fiecare. Şi cu năpatca se poate. Mai jos, unde apa este stătătoare, se permite pescuitul din barcă, dar la noi nu.

În cazul în care nu veţi dispune de permis de pescuit, riscaţi o amendă în mărime de la 300 la 600 lei. Braconajul piscicol se pedepseşte, iar amenzile sunt de până la 4500 lei pentru pescuit cu utilizarea curentului electric, plus prejudiciul calculat pentru fiecare peşte prins.

Pescarii trebuie să prindă de pe mal, dar nu din apă, iar distanţa dintre ei trebuie să fie de 10 metri, fiindcă au fost cazuri când s-a agățat cârligul în faţă pescarului de alături. Plasele, jupuitorul şi undiţele electrice sunt interzise”. Cele mai populare specii de peşti care se prind la noi din Nistru sunt avatul, cleanul, scobarul, carasul, somnul, roşioara, plătica, crapul, bibanul şi, uneori, ştiuca. Totodată, pescarii trebuie să cunoască ce peşti sunt incluşi în Cartea Roşie a Republicii Moldova. “Dacă scoţi o mreană şi nu o arunci înapoi, amenda este de 200 unităţi convenţionale, adică 10 mii de lei, aici este deja o cauză penală. Pescarii cunosc acest lucru, eu des le aduc la cunoştinţă”, afirmă domnul Pozdircă. Deşi nu există o evidenţă a celor mai mari peşti prinşi în Nistru, au fost cazuri când peştii cântăreau peste 20 de kilograme. “Anul trecut o persoană de la Zastânca a prins în Nistru un somn de 26 de kilograme, un bărbat de la Soroca Nouă a prins altul de 22 kilograme.

Ambii au fost pescuiți în zona autogării numită “la groapă”. Anul acesta la spital a fost prins un peşte de 6 kilograme”, ne spune Mihai Pozdircă. Cele două hidrocentrale fac mult rău Nistrului şi speciilor de peşti, aceştia nemaiavând legătură cu munţii şi marea, cum era de-a lungul secolelor. Iar schimbarea nivelului apei, uneori prea bruscă, de către cei de la hidrocentrala de la Dnestrovsc nu este benefică şi pentru puţinii peşti de aici.

 

 

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

*