Profir VALUŢA: „Serviciul probaţiunii presupune crearea alternativelor la pedeapsa cu detenţia”

0
81

Recent, la Soroca a fost deschis Biroul de Probaţiune (unul din cele 42 din întreaga Republică Moldova), instituţie cu un specific aparte, o subdiviziune teritorială a Inspectoratului Naţional de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei. Cu ce scop şi care este misiunea acestui Birou de Probaţiune? La aceasta şi alte întrebări ne răspunde domnul Profir Valuţa, şeful Biroului de probaţiune Soroca.

— Domnule Valuţa, vă rog să spuneţi cititorilor noştri cu ce scop a fost deschisă instituţia pe care o conduceţi şi care este contingentul de cetăţeni cu care lucraţi?

— Republica Moldova, în vederea ratificării actelor europene, care promovează principiile de bază ale politicii penale — înlocuirea, pe cât posibil, a pedepsei cu închisoarea de scurtă durată cu alte măsuri ce au aceeaşi eficienţă, respectă principiul umanismului, libertăţii, nediscriminării… (declaraţia universală a drepturilor omului, Convenţia cu privire la drepturile omului, Regulile de la Beijing cu privire la administrarea justiţiei pentru minori, Regulile de la Tokyo pentru elaborarea unor măsuri care nu prevăd privarea de libertate, Principiile de la Riyadh pentru prevenirea delicvenţei juvenile, recomandarea nr. R(92)16 şi altele), în iunie 2003 a demarat activitatea de implementare a serviciului probaţiunii, care presupune crearea alternativelor la pedeapsa cu detenţia. În urma activităţii Misiunii de Evaluare a Necesităţilor, format la solicitarea Institutului de reforme Penale, cu stabilirea unor programe-pilot în unele regiuni ale RM, s-a ajuns la faptul că, din 12 ianuarie 2007, s-a creat instituțional serviciul de probaţiune şi, ca urmare, în februarie 2008 a fost creat şi cadrul normativ-juridic al probaţiunii. În urma câtorva modificări instituţionale, realizate până în prezent, serviciul de probaţiune este realizat de către Inspectoratul Naţional de Probaţiune.

— O să greşesc dacă o să afirm că probaţiunea, ca parte a sistemului justiţiei penale, îndeplineşte şi unele funcţii ale asistenţei sociale, să le zicem aşa?

— Aveţi dreptate, or instituţia desfăşoară un spectru larg de activităţi şi servicii de acest fel. De exemplu, sarcina noastră este de a supraveghea şi monitoriza respectarea de către infractori a măsurilor şi obligaţiunilor stabilite de instanţa de judecată, asistenţa şi consilierea acestora, oferirea de programe speciale, întocmirea planurilor de probaţiune, evaluarea riscului recidivei etc. Diversitatea activităţilor prestate de către Birou de probaţiune în general şi consilierii de probaţiune în special au un scop dublu: siguranţa publică sau protecţia comunităţii de recidivă, de prevenire, monitorizare continuă a comportamentului infractorului şi reintegrarea socială a acestuia.

— Cu care alte instituţii ale statului conlucrează Biroul Dvs.?

— În vederea realizării scopului probaţiunii, instituţia noastră conlucrează permanent cu Judecătoria raionului Soroca, Inspectoratul de Poliţie Soroca, Administraţia Publică Locală, cu alte instituţii ale statului, precum şi cu ONG-uri, în baza unor acorduri de colaborare.

— Până la urmă, cine sunt subiecţii probaţiunii, pe cine trebuie să-i monitorizaţi şi să-i îndreptaţi pe calea cea dreaptă?

— Contingentul nostru sunt persoanele bănuite, învinuite, inculpate, persoanele eliberate condiţionat de răspunderea penală, persoanele eliberate de pedeapsa penală, persoanele eliberate din locurile de detenţie şi care necesită asistenţă postpenitenciară, persoanele condamnate sau sancţionate la muncă neremunerată în folosul societăţii, precum şi persoanele private de dreptul de a ocupa o anumită funcţie sau de a desfăşura o anumită activitate, precum şi minorii eliberaţi de răspundere penală.

— Câte astfel de persoane aveţi la evidenţă în raionul Soroca?

— La ziua de astăzi avem la evidenţă 355 persoane condamnate. Cele mai multe persoane care sunt supravegheate în cadrul biroului — 148 la număr, sunt lipsiţi de dreptul de a conduce mijloace de transport, încălcând prevederile art.2641 CP al RM. Ţinând cont de majorările marjei minime şi maxime a pedepsei cu amenda, care este destul de mare, şoferii continuă să se urce la volan în stare de ebrietate, numărul acesta mărindu-se faţă de anul trecut. Alte 142 persoane, care au săvârşit infracţiuni uşoare şi mai puţin grave au fost condamnate cu suspendarea pedepsei pe un termen de probă. La evidenţa Biroului sunt şi cinci minori.

— Astăzi este „la modă” infracţiunea, care se numeşte „violenţa în familie”…

— Este adevărat că numărul persoanelor care săvârşesc acte de violenţă în familie este în creştere. Ba mai mult, este evidentă şi tendinţa de recidivă şi acest lucru se explică prin faptul că de cele mai multe ori violenţa în familie este calificată drept contravenţie, iar pedeapsa maximă pentru acest tip de infracţiune este de cel mult 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii. Acest tip de pedeapsă, prevăzut de legislaţie, nu este „motivator” pentru contravenienţi.

— Apropo, dar ce prevede noţiunea „reintegrarea în societate”?

— Bunăoară, unii condamnaţi, care îşi ispăşesc pedeapsa la Penitenciarul nr.6, participă la activităţi socio-educative, realizate în cadrul unui program pentru eliberare. Alte 15 persoane eliberate condiţionat beneficiază de asistenţă din partea consilierilor pentru reintegrarea în societate.

— Există şi cazuri de amnistie?

— De Legea privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei RM, au beneficiat şi condamnaţi, care se aflau la evidenţa Biroului de probaţiune Soroca. Astfel, din data intrării în vigoare a legii şi până în prezent au fost înaintate în instanţa de judecată 17 demersuri cu privire la aplicarea prevederilor legii sus-numite.

— Vă mulţumesc pentru interviu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.