99 ani de când sorocenii au cerut Unirea!

La 13 martie 1918, Zemstva din Soroca, urmând îndemnul celei din Bălţi, a votat cu majoritatea voturilor pentru unirea Basarabiei cu România. Adunarea Generală a Zemstvei sorocene îşi motiva decizia prin faptul că în “anul 1812, în urma sângeroaselor frământări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smulsă, fără consimţământul ei, de la trunchiul politic şi etnografic al naţiunii sale de origine”.

Hotărârea a fost luată în urma consultărilor cu micii şi marii proprietari, membrii comunei, ai clerului şi a învăţământului. Sorocenii au făcut atunci apel la Sfatul Ţării şi la toate adunările constituante din întreaga Basarabie, de la Hotin până la Ismail, ca să adopte decizii asemănătoare, şi să depună “la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament şi credinţă către Regele Ferdinand I-iul, Rege al tuturor Românilor”.

Astfel că la 27 martie 1918 Sfatul Ţării din Chişinău a şi adoptat proclamaţia de unire, iar la 1 decembrie a aceluiaşi an, la Alba Iulia, a fost săvârşită Marea Unire. Iată care este numele semnatarilor moţiunii de unire adoptată cu majoritatea absolută a voturilor de Zemstva districtului Soroca, poate printre ei îşi vor regăsi rudele şi înaintaşii:

Primarul oraşului Soroca, Nicolae Soltuz; Vasile Bîrcă, N.V. Cruşevan, B. Roitman, Vasile Stroescu, G. Vîrlan, C. Hîrjeu, F. V. Rusu, Preotul Vasile Balancea, Teodor Caceaun, Teodor Ştefanovici, preşedintele Dumei oraşului Soroca Safonov, învăţătorii Victor Caisîn, A. Roitman, Ştefan Maluda, I. Ţimerman, P.N. Rusnac, Naum Kitroser, Ioan Chistruga, A.I. Bronştein, I. Vaisman, Ivan Bulat, E. Treffort, E. Hîrjeu Caterinici, N. Hîrjeu Cseţiac, E. Meleghi-Cuzminsky, I. Bandac, I. Rusu, H. Coşciug, Zus Ţucherman, Toader Melniciuc, învăţător, O. Hais, Ignatie D. Afanasie, N. Sochirca, P. Rusu, L.I. Fainştein, Eugeniu Gramă, M. Grajdean, G. Solonovsky, A. Gluşchevici, Ivan Rusu, A. Godzevici, I. Cust, I. Cocerva, F. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N.I. Cazacu, Afanasie Sih. Brodovschi, Preotul Filip Uatu, învăţător Ion Ioga, V. Bozdarevici, D. S. Pisarevsky, Simion Lozovan, N. Coandă, Ştefan Cocervă, O. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, L. Slahi, I. Cojuhar, L. Ţurcan, T. Botezat, N.I. Cioban, procuror Kersnovski, N. Mahu, I.A. Canţiş, M.S. Caiuc, D.I. Botnar, Alexie Moldovan, Iulian A. Talmaţki, Leon Cărbun, An. Popovsky, I. Vîrtej, E. Nicu. O. Beleavski, C. Ştefana, V. Murafa, D. Gropa, Popovski, M, A. Baron, I. Petruşcă, Cuţuleac, T. Bejan, G. Morozov, D. Godzinski, Ivan Arhip, I. Neamţu, Filip Mija, comisarul ţinutului Soroca V. Secară, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, preotul Nicanor Murafa, Feodosie Spiridonovici Jovmir, Teodosie Bârcă, Ivan Zaharievici Popovski, Hristofor Dăncilă, Z. Bârcă, Serghie, Chirtoca, Petre Rotar, N. Pleşcov, Ivan Ivanovici-Ţepilovan, Anton Beleovski, Simion Plerjanovski, P. Dimitraş, Iv. Popovski, Alexandru Burjanovski, Vladimir Repeţki, C. Moţoc, Vl. Manughevici, Constantin Ivanovici Harbur, Dimitrie Popovski, Iv. Popovski, N. de Pleşcovnee Gousia, Nicolae Prodan, N. Caterinici, Emilian Herţ, P. Ianevski, Feig Voloh, locotenent Leon Acşentovici, Mihail Popa, D. Meleghi, Nicola Schimonovici, Mihail Bohaşevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axentovici, I. Pommer, Leon Coşciug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timoftei P. Botezat, I. Voloh, I. Arventiev, Dimitriu Afon, A. Gluşchevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M.S. Ramasc, Iustin Nicolaevici Nacu, T. Antonevici, Emilian Filipovici Negruş, Pavel Talmaţchi, Teodor Petru Cocervă şi Ivan Petru Cocervă, iar pentru cei neştiutori de carte şi pentru sine au semnat: Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatevici Harcenco, M. Perveacova, Ivan Druţă, Eftimie Eftimievici, Andrei Aristarhovici Sarb, Teodor Luchici Damaşchevici, Mihail Pânzar, Ivan Crâjanovschi şi Ivan Profirevici Coşciug.

Cercetând lista ne putem da bine seama că românii basarabeni ce-şi doreau mutarea hotarelor de pe Prut pe Nistru au fost susţinuţi masiv şi de reprezentanţii minorităţilor etnice conlocuitoare.

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)
1 comments

Vadim tu daca vreai unire dute in Rominia ta lasa Badiceniul si pleaca ca unul esti tu si jumate de badiceni care vre unire atunci iti zic nu hotari soarta la tostii sorocenii si nu raspunde pentru cineva dar raspude de tine si poiziele astea scriele tie pe o foaie si nu le publica ca stiu ca esti prost dar nu pina intro asa masura desre ce fel de patriot sa mai mearga vorba esti un idiot dar nu patriot

Lasă un răspuns