Doi soți entuziaști au schimbat țara spaghetelor pe dealurile cu pruni de la Hâncești

Deși la ușă ne bat sărbătorile de iarnă, noi ne-am propus să vă „teleportăm” în vară, atunci când în livezile din Moldova se coc cele mai gustoase și mai mustoase fructe. În plus, și vorba din popor ne învață ca să ne facem vara sanie și iarna căruță, respectiv, s-ar putea ca acest articol să inspire pe cineva pentru vara ce vine… Eroii noștri sunt Rodica și Vasile Chișcă, doi soți din orașul Hâncești care mai mult de un deceniu au lucrat în Italia. De câțiva ani, ei au revenit acasă, iar banii munciți în peninsulă i-au investit într-o frumoasă și modernă livadă de pruni.

„Vedeți dealul acela? Visul meu e să ridic acolo o hală, o uscătorie de fructe și o mini-fabrică pentru distilare”, îmi spune Rodica, arătând cu mâna în zare. Și ea, și soțul ei cunosc foarte bine toate greutățile pe care le întâmpină un tânăr antreprenor atunci când lansează o afacere în agricultură. Dar mai știu că trebuie să crezi în visul tău.

Un deceniu muncit în Italia și 55 de hectare de teren agricol

Povestea Rodicăi și a soțului ei, Vasile, este similară cu cea a miilor de moldoveni care au hotărât să muncească peste hotare pentru o viață mai bună. El a plecat primul, încă fiind burlac. Ea era studentă la Chișinău și a decis să-l urmeze. „Mai simt și acum mătura pe care am primit-o de la mama pe spate, atunci când am anunțat-o că vreau să plec”, își amintește tânără cu un zâmbet în colțul gurii. Însă, chiar dacă a plecat, nu a abandonat studiile, transferându-se în regim de frecvență redusă. În Italia, deși lucra, concomitent participa la diverse instruiri. „Ne-a fost greu, dar nu am cedat. Voiam să învăț, să cunosc cât mai multe lucruri interesante despre acea țară…”, spune Rodica.

În 2016, Guvernul Republicii Moldova a redus cu 200 de milioane de lei Fondul de subvenţionare a agriculturii, din cele 900 milioane câte erau planificate iniţial pentru agricultori și fermieri. Vestea i-a întristat, în special, pe tinerii antreprenori, pentru care subvenţiile din partea statului sunt vitale pentru dezvoltarea afacerilor agricole.

Între timp familia s-a mărit, venind pe lume și cei doi feciori. Iar acum câțiva ani soții Chișcă s-au hotărât ca banii câștigați în peninsulă să-i investească acasă, în domeniul agriculturii. Astăzi familia Chișcă este proprietara unei livezi tinere de pruni, situată pe un teren agricol de 55 de hectare, pe care l-a cumpărat lângă orașul Hâncești. „Inima acestei livezi este fratele meu, care e agronom și care se află printre pomi din zori până seara târziu. Ziua lucrează pe tractor, seara – la calculator, pentru a studia cum se îngrijește mai bine o livadă de pruni. Eu sunt cu administrarea”, spune Rodica.

Primele prune culese de familia Chișcă
Primele prune culese de familia Chișcă

Singura livadă din Hâncești cu sistem de irigare prin picurare

Până în prezent, soții Chișcă au investit în afacerea lor circa 250 de mii de euro, bani cu care au cumpărat terenul agricol și utilaje. Astfel, livada lor este singura din raion, care beneficiază de un sistem de irigare modern, cu picurători la rădăcina copacului.

Rodica ne-a mărturisit că i-a reușit acest lucru grație Programului PARE 1+1, prin intermediul căruia a beneficiat de un ajutor în valoare de 200 de mii de lei. Alte 100 de mii de lei i-a primit în formă de subvenții. Acești bani i-a investit în sistemul de irigare, care i-a costat 30 de mii de euro. „Toate terenurile pe care le vedeți acum erau în pârloagă. Inițial, ne-am pus scopul ca toate tehnologiile pe care le vom folosi sa fie europene. De aceea, am mers la diferite training-uri și instruiri, inclusiv în Italia. Am adus și experți italieni aici. Ne gândeam: cum să plantăm dacă nu avem apă, că doar ne axam pe tehnologii moderne?! Apoi am săpat acest lac de acumulare, am instalat sistemul de irigare. Slavă Domnului, acum avem apă!”, afirmă proprietara livezii.

În 2016 copăceii au dat primul rod. „Fructele au fost culese de copiii noștri și aceasta a fost de-a dreptul un eveniment istoric pentru noi… Pentru a avea roadă din plin, mai avem însă mult de lucru. Am lucrat cinstit, am procurat terenuri din sursele noastre. Doamne, ce frumos ar sta uscătoria și hala pe dealul acela!..”, repetă Rodica, îndreptându-și iar privirea spre acel povârniș și imaginându-și cum, într-o bună zi, fructele uscate, magiunul din prune și ţuica își vor găsi locul și pe mesele europenilor.

Ea însă precizează că, în anul 2016, o parte din livadă a suferit din cauza inundațiilor din mijlocul verii. „Când au fost ploile cele mari, aici am avut inundații, vedeți partea acea de teren unde sunt pomii uscați?”, ne arată aceasta câțiva copaci fără frunze.

Chiar dacă s-a scurs mai mult timp de când au părăsit Italia, Rodica și Vasile Chișcă nu s-au rupt în totalitate de țara care i-a găzduit o bucată din viața lor. În fiecare an, ei merg la cea mai mare expoziție agricolă din Italia, unde sunt prezentate cele mai noi utilaje și tehnologii din domeniu. O fac, pentru a fi la curent cu toate noutățile industriei…

Tot în Italia le sunt copiii, care au rămas să studieze acolo… „Niciodată nu ne-a fost ușor. Cei mai mulți dintre banii agonisiți sunt băgați în pământurile de la marginea orașului. Nici în Italia și nici într-o altă țară nu ai, dacă nu muncești. Am făcut și facem sacrificii mari. Noi nu avem casa noastră, trăim la părinți”, povestește Vasile.

Sistemul de irigare din livada familiei Chișcă

Corupția și birocrația, principalele piedici în calea unui tânăr antreprenor

La început, elanul fiind mare, familia Chișcă avea de gând să planteze o suprafață mai mare cu puieți. Dar procedurile birocratice moldovenești și, deseori, corupția de care s-au ciocnit în unele instituții de stat i-au adus cu picioarele pe pământ – lecție pe care au însușit-o, dar cu care nu s-au mai împăcat. „Peste tot se așteaptă mită, iar dacă află că ai fost în Italia, în loc de o sută de lei îți cer o sută de euro…”, spune Vasile Chișcă.

„Trena italiană” le joacă festa și în alte situații. „Pentru un moldovean care locuiește și lucrează în Moldova, hectarul costă o mie de euro. Dar dacă eventualii vânzători au aflat că acest cumpărător a lucrat peste hotare, prețul se dublează”, specifică Rodica.

Cea mai mare problemă, invocată de soții Chișcă, ține de faptul că agricultorii nu au unde-și comercializa produsele. „Am adus puieți din Moldova, dar și de peste hotarele țării. Însă nu suntem convinși că vom reuși să și vindem ceea ce producem. Dar vrem să rămânem optimiști. Vrem să vindem pruna la nivel industrial”, ne spun la despărțire Vasile și Rodica.

Lilia Zaharia,

reporteră „Obiectiv European”

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

Lasă un răspuns

*