Din Soroca la Bruxelles

0
85

Olga şi Alexandru Călăraş sunt doi tineri soroceni care şi-au întemeiat o familie la Bruxelles, capitala Uniunii Europene. Alexandru a învăţat la fosta şcoală nr. 3 din oraşul Soroca, astăzi gimnaziul “Dumitru Matcovschi”, iar Olga a absolvit liceul “Constantin Stere”. S-au cunoscut în toamna anului 2012, cununia civilă au făcut-o la Cluj-Napoca, iar nunta au jucat-o la Chişinău, în localul unde s-au văzut pentru prima dată. Profitând de vizita de studiu în Bruxelles, oferită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, am mers în ospeţie la această familie de soroceni.

– De ce aţi lăsat Soroca şi ce v-a adus aici, în Belgia?

Alexandru: – Din Soroca am plecat în 1997 când m-am dus să fac studiile liceale la Iaşi, atunci am lăsat casa părintească în ideea de a deveni independent. După ce am învăţat la Colegiul “Costache Negruzzi” din Iaşi am plecat la Cluj, unde mi-am făcut studiile superioare. Pentru mine Clujul este ca o a doua casă, este un oraş cu oameni cumsecade şi toleranţi. Am absolvit Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale şi apoi am plecat la Paris, căci mereu mi-am dorit să am o meserie nobilă, cum ar fi medic sau jurist. Am hotărât totuși să fac dreptul, fiindcă era mai aproape de viziunile mele. După ce am absolvit Facultatea de Drept la Paris, m-am întors la Bucureşti pentru un Master în Drept Internaţional şi European al Afacerilor. Apoi viaţa m-a adus în Belgia fiindcă am studiat la Colegiul Europei unde am făcut un Master în Drept European la Brugge, un oraş fermecător. După un an de Master în 2010 mi s-a oferit direct un post la Comisia Europeană şi am venit la Bruxelles. Pentru moment, Bruxelles-ul rămâne casa noastră, aici s-a născut şi copilul nostru – Lia.

Olga: – Eu am venit în Belgia urmându-l pe Alexandru. Ne-am întâlnit acum patru ani la nunta verişoarei lui, care era şi prietena mea cea mai bună. El era cavaler de onoare, iar eu domnişoară de onoare.

– Să înţeleg că ai prins buchetul miresei…

Olga: – Nu, Alexandru a prins jartiera. Peste câteva luni am mers la el în Belgia şi apoi peste un an m-am mutat şi eu aici. Înainte de aceasta am făcut studiile la Academia de Studii Economice din Chişinău, apoi am lucrat la Asociaţia Presei Independente din Moldova. Doi ani am mai lucrat la compania internaţională Japan Tobacco International.

– Cei de acasă află, în special din presă şi internet, adevăruri şi neadevăruri despre Uniunea Europeană. Ce înseamnă totuşi această uniune şi cum o vedeţi voi trăind în Capitala ei?

Alexandru: -Uniunea Europeană a fost gândită ca un răspuns la ororile provocate de cele două războaie mondiale în Europa. Uniunea Europeană, la origini, este un proiect de pace schiţat de oameni iluştri cum au fost Robert Schuman şi Jean Monnet. Iar din punct de vedere practic Uniunea Europeană înseamnă libera circulaţie, respectul drepturilor omului, democraţie, stabilitate, aici copii au un viitor…

Olga: – Şi posibilităţi mai mari, în primul rând pentru studii și dezvoltare profesională.

Alexandru: – În Europa meritele sunt răsplătite. Nu există cineva care să nu fi făcut şcoală şi să fi ajuns foarte departe, bineînţeles, cu excepţia celor norocoşi care au câştigat la loto. Dar în Europa trebuie să munceşti ca să ajungi cineva. Valorile acestea par simple la prima vedere, dar de fapt asta este esenţa Uniunii Europene. Uite te afli aici de două zile şi câţi oameni diferiți ai văzut pe stradă?

– Nu ştiu, nu mi-au atras atenţia…

Alexandru: – Poate erau, dar imaginea aceasta apocaliptică creată în Moldova şi în ţările din est despre cât de diferiți sunt europenii este denaturată. Uniunea Europeană este de departe ceea ce ar trebui să ne dorim, un tărâm unde se respectă drepturile omului, unde există liberă circulaţie, nu doar a persoanelor, dar şi a capitalurilor, a bunurilor, a serviciilor, şi unde există un standard de viață ridicat.

„Noi ne-am dori foarte mult ca Republica Moldova să fie, într-o zi, parte a Uniunii Europene. Eu nu cred în proiectul Uniunii Vamale şi nu apreciez politicienii populişti care promovează această idee. Spre deosebire de Uniunea Vamală, Uniunea Europeană este un proiect tangibil”.

– Vă simţiţi europeni, sau totuşi sunteţi discriminaţi pentru că veniţi din Republica Moldova?

Olga: – Bruxelles-ul este un oraş multinaţional şi nu cred că m-am simţit discriminată vreodată. În rest sunt foarte mulţi români şi moldoveni în instituţiile europene, aşa că toţi ştiu de ce suntem noi capabili ca naţiune.

Alexandru: – Eu venind de la Paris, unde francezii sunt foarte mândri de naţiunea lor, Bruxelles-ul este diferit. Este un oraș cosmopolit şi poţi vorbi orice limbă dorești fără să simți că ești departe de ţara natală.

– Ce ne puteţi spune despre instituţia la care activaţi?

Alexandru: – Ambii suntem angajaţi la Agenţia Executivă a Consiliului European pentru Cercetare, care este o organizaţie creată de Comisa Europeană în 2007 în vederea întăririi şi stimulării excelenţei în cercetare. Consiliul European pentru Cercetare finanţează proiectele celor mai buni cercetători şi oameni de ştiinţă. Cândva Albert Einstein dezvolta teoria relativității, iar acum cercetătorii au posibilitatea să-şi pună în practică cele mai inedite idei cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene.

Olga: – Moto-ul instituţiei este acesta: Agenţia Executivă a Consiliului European pentru Cercetare este dedicată selectării și finanţării ideilor excelente care nu s-au realizat încă, iar oamenii de ştiinţă visează să le implementeze.

– Cum ţineţi pulsul vieţii de acasă şi aflaţi ce se mai întâmplă atât în Republica Moldova cât şi în Soroca?

Alexandru: – În primul rând contactul direct îl facem cu rudele care au rămas acasă. Uneori cei apropiaţi ne vizitează. Referitor la ceea ce ţine de politică sau economie citim din presă. Ne interesează ceea ce se întâmplă în Moldova, undeva în suflet tot soroceni suntem, şi tot moldoveni. Acolo ne-am născut, indiferent de situaţia financiar-politică a ţării. Este ca o amprentă în ADN-ul nostru.

– Să înţeleg că şi la recentele alegeri aţi participat?

Alexandru: – Sigur! Eu am votat în primul tur la Bruxelles, iar Olga a votat acasă, în Moldova. Intenţionăm şi duminică să votăm (interviul a fost realizat în preajma celui de-al doilea tur de scrutin – n.a.). Noi ne-am dori o viaţă mai bună pentru cei rămași acasă, fiindcă moldovenii sunt oameni frumoşi, păcat că nu ştiu să-şi aleagă conducători care să-i ghideze spre o viaţă mai bună.

– Cei care doresc să se stabilească să zicem la Chişinău, nu prea-şi pot lua locuinţă în credit, căci ratele sunt prea mari aşa că de obicei stau ani la rând în chirie. Cum se întâmplă cu cei care se stabilesc aici, să zicem în cazul vostru?

Olga: – Nici aici nu este simplu să-ţi cumperi o casă, deoarece taxele statului sunt mari, iar cu banii plătiţi pe aceste impozite îţi cumperi un apartament cu două odăi la Chişinău. Și totuși cei care muncesc reușesc.

Alexandru: – Noi am muncit foarte mult şi am strâns un capital iniţial, am apelat şi la bancă şi am reuşit să ne realizăm un vis – avem casa noastră. Un credit ipotecar în Belgia se acordă cu un procent extraordinar de bun. Uite, şi asta înseamnă Europa – mai multe posibilități pentru tineri.

Olga: – Dacă în Republica Moldova rata anuală este de minim 9-10 la sută, aici ea este între 1 şi 3 la sută, ceea ce le permite tinerilor să investească.

„Vreau un viitor mai bun pentru copiii noştri, chiar dacă pentru noi este un pic mai greu. Aici ei pot studia într-o ţară liberă şi au mai multe posibilităţi decât am avut noi acasă”.

 

 

 

 

 

 

– Apropo, aţi trecut la gastronomia europeană, sau mai faceţi şi feluri de mâncare de acasă?

Olga: – Suntem fideli vinului bun din Moldova. Facem şi bucate de ale noastre, iată că am terminat recent răciturile. Dar de obicei pregătim de toate, mai ales la sărbători. Preparăm deseori mămăligă şi sarmale, iar părinții ne trimit colete cu bunătăți de acasă.

– O învăţaţi pe Lia şi limba română, nu doar franceza?

Olga: – Sigur, noi vorbim cu ea acasă doar în limba română, iar franceza o învaţă la grădiniţă.

– Participaţi la activităţile din Bruxelles organizate pentru comunităţile de români, inclusiv şi basarabeni?

Olga: – Am mers la întâlnirile organizate de Ambasadele României şi Moldovei, dar şi la evenimentele organizate de Comunitatea Moldovenilor din Belgia, cum ar fi “Mărţişor”, seratele de Crăciun şi altele. Cu regret, fiind plecaţi din ţară în acea perioadă, nu am putut merge la spectacolul teatrului “Satiricus” jucat în august la Bruxelles, dar mi-a spus o colegă din România că a fost foarte impresionată.

Alexandru: – Noi aici nu simţim și nu facem diferenţa dintre moldoveni şi români. Suntem invitați la orice activitate indiferent dacă venim de pe malul stâng sau drept al Prutului.

– Cum credeţi, Republica Moldova merită să se integreze în Uniunea Europeană şi dacă da, când va fi?

Alexandru: – Noi ne-am dori foarte mult ca Republica Moldova să fie, într-o zi, parte a Uniunii Europene. Eu nu cred în proiectul Uniunii Vamale şi nu apreciez politicienii populişti care promovează această idee. Spre deosebire de Uniunea Vamală, Uniunea Europeană este un proiect tangibil. Avem deja un Acord de Asociere şi am înţeles din statistica anului 2016 că în primele trei luni 62,8 la sută din producţia Republicii Moldova a fost exportată în Uniunea Europeană şi doar 20,5 la sută se duce în ţările CSI. Uniunea Europeană poate să funcţioneze şi pentru Republica Moldova şi este un proiect adevărat, deoarece aceasta este la hotarele noastre. Din păcate oamenii trebuie să înţeleagă că viitorul lor nu este spre est, ci spre vest, dar, bineînțeles, ei își decid soarta.

– Ce-ar trebui să se întâmple ca voi să reveniţi acasă?

Olga: – Nu mi-a fost ușor să mă adaptez printre străini. Doream să mă reîntorc acasă, iar Alexandru îmi mai punea din când in când cântece de genul “Mi-e dor de casa mea” sau “Moldoveni veniţi acasă”, eu începeam să plâng şi spuneam: “Gata! mă întorc acasă…”. În primul an am fost de vreo 3-4 ori acasă. Acum însă vin în Soroca doar o dată în an, şi nu aş vrea să revin în Republica Moldova. Vreau un viitor mai bun pentru copiii noştri chiar dacă pentru noi este un pic mai greu. Aici ei pot studia într-o ţară liberă şi au mai multe posibilităţi decât am avut noi acasă. Si totuși, nu excludem definitiv posibilitatea de a ne reîntoarce în țară în condițiile în care Republica Moldova ar avea o conducere onestă și decentă, ar fi în Uniunea Europeană şi ar avea un nivel de trai acceptabil, fără birocraţie şi corupţie.

Alexandru: – Republica Moldova este mult în urmă faţă de ţările din Europa de vest. Aş putea spune chiar cu aproximativ 50 de ani. Aceasta este diferența pe care noi trebuie să o recuperăm ca să ajungem la același nivel de dezvoltare pe care îl au astăzi țările precum Franța, Belgia sau Germania.

– Apropo, unii cred că în Europa umblă câinii cu colaci în coadă, dar nu am văzut nici măcar un câine vagabond…

Alexandru: – În Europa există instituţii speciale care se ocupă de animale şi de protecţia lor, aşa că ar fi greu să vezi aşa ceva pe străzile Bruxelles-ului. Revenind la întrebarea anterioară, aş spune că eu personal nu mă mai văd revenind acasă. Cariera mea este axată pe Uniunea Europeană, la fel şi studiile mele au mers în această direcţie, dar cine ştie… niciodată nu spune niciodată.

– Cum credeţi, ce ar trebui să se facă în Soroca pentru ca acesta să devină cu adevărat un oraş european?

Olga: – Să repare şi să ilumineze toate drumurile.

Alexandru: – Oraşul să-şi dezvolte nu doar infrastructura de circulaţie, dar şi tot ceea ce priveşte infrastructura aprovizionării cu gaz, apă potabilă şi electricitate. Să investească mai mult în clădirile-monument care s-au mai păstrat. Să investească în oameni, iar oamenii, la rândul lor, vor investi în oraș și ţară. Atunci când oamenii sunt informaţi şi educaţi, viaţa merge altfel.

– Care ar fi mesajul vostru pentru cei de acasă?

Alexandru: – Să muncească cinstit pentru atingerea obiectivelor fixate. Să fie corecţi şi să se informeze corect despre ceea ce le poate oferi viaţa. Să-şi educe copii, începând cu cei 7 ani de acasă şi terminând cu şcoli bune, fie din est sau din vest.

Olga: – În plus, le-aş dori să readucă miliardul înapoi în bugetul statului.

– Mulţumesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.