INTEGRARE EUROPEANĂ: Exemplul Letoniei

Letonia este una dintre ţările Baltice care a mers pe calea europeană după ce s-a eliberat din lagărul Uniunii Sovietice. Fiind în această vară, împreună cu un grup de jurnalişti, într-o vizită de studiu în Letonia, oferită de Delegația UE în Republica Moldova, am încercat să aflăm mai multe despre cum este să fii o ţară membră a Uniunii Europene.

Biblioteca Naţională din Riga
Biblioteca Naţională din Riga

Desigur că Letonia nu este raiul pe pământ. Este şi ea un stat cu reuşite şi probleme, dar apartenenţa la Uniunea Europeană şi Alianţa Nord Atlantică au ajutat-o să se dezvolte şi să se afirme.

Daugava, râul ce străbate Riga şi Letonia
Daugava, râul ce străbate Riga şi Letonia

Deşi există şi acolo nostalgici după trecutul sovietic, clasa politică a luat decizia că trebuie să meargă înainte spre integrarea europeană. Aşa că au început a schimba nu doar legile dar şi percepţia societăţii faţă de legislaţie. „Şi la noi mai este la unii această mentalitate de pe timpul sovietic când legea spune una, iar în practică se face cu totul altceva, ne spune Lolita Čigāne, Şefa Comitetului Parlamentar Leton pentru Afaceri Europene. Astfel că un obiectiv foarte important al nostru a fost apropierea celor două elemente, teoria şi practica, adică să facem ce este scris în legislaţie, căci legea este lege. În Letonia nu a fost deloc uşor să facem această schimbare. Ţara noastră este membră a Uniunii Europene iar aceasta înseamnă că dacă avem o lege şi nu o respectăm putem primi sancţiuni, aşa că trebuie nu doar să adoptăm legi bune dar şi să le respectăm”.

Lolita Čigāne, Şefa Comitetului Parlamentar Leton pentru Afaceri Europene

„Un factor important este activitatea instanţelor judecătoreşti, cum pot acestea să respecte legea şi să-i impună pe ceilalţi să nu încalce buchia legii. Dacă judecătoriile nu sunt independente şi sunt slabe atunci mereu vor fi probleme. Aşa că misiunea Parlamentului nu era doar adoptarea legii, dar să cunoască cum este construit sistemul ca instanţele de judecată să poată activa independent şi efectiv”.

Paralel s-au pus bazele unei economii de piaţă, astfel ca statul să nu mai fie dependent doar de o singură sursă. Pe parcurs reformele au început să dea roade. „Noi am liberalizat pieţele noastre, inclusiv pe segmentul energiei electrice şi a gazului natural, dacă nu am fi făcut aceasta, am fi fost şi astăzi dependenţi de Federaţia Rusă, ne zice Nils Sakss, Directorul Departamentului de Politici Fiscale al Ministerului Finanţelor. Acum şi importurile sau exporturile către piaţa rusă sunt mult mai mici, în comparaţie cu alţi parteneri externi, aşa că sancţiunile sau devalorizarea rublei nu mai are o importanţă decisivă asupra economiei ţării. Noi am îmbunătăţit şi administrarea întreprinderilor de stat, iar pe multe le-am scos la privatizare pe motiv că statul nu este cel mai bun manager. Faptul că am liberalizat piaţa noastră a dus la aceea că am îmbunătăţit situaţia în multe domenii”. Totodată politicienii au analizat şi posibilităţile care ar integra minorităţile naţionale, aşa că au hotărât să deschidă şcoli mixte, în defavoarea celor ruseşti, pentru ca să nu se mărească şi mai mult discrepanţa dintre băştinaşi şi alogeni.

Nils Sakss, Directorul Departamentului de Politici Fiscale al Ministerului Finanţelor

„Noi primim bani din partea Uniunii Europene iar aceştia sunt alocaţi şi pentru localităţile mici, nu doar pentru cele mari. Aşa că puteţi vedea la noi multe orăşele sau sate care arată splendid,  sunt asfaltate şi iluminate. Chiar dacă până acum ne-am deprins că nouă tot ni se dădeau bani, deja după 2020 vom primi mult mai puţin şi va trebuie să ne reorganizăm aşa ca singuri să ne acoperim cheltuielile necesare”.

Cât priveşte presa, mai persistă senzaţia că cetăţenii letoni trăiesc în lumi diferite, în timp ce unii se informează în special din presa letonă, alţii rămân conectaţi doar la televiziunile ruseşti. „Anul acesta la 16 aprilie mama mea a mers la una dintre pieţele din Riga ca să cumpere castraveţi, ne povesteşte Rita Ruduša, Director executiv al Centrului Baltic de Excelenţă în Media. De obicei la mijlocul săptămânii, mai ales în pavilionul de fructe şi legume este o mare aglomeraţie, dar în acea zi totul era aproape pustiu. Aşa ceva nu se întâmplă de obicei la piaţă. A întrebat-o pe o vânzătoare ce se întâmplă şi aceasta i-a spus că majoritatea vânzătorilor şi cumpărătorilor au preferat să stea acasă şi să privească în direct tradiţionala “linie deschisă” a lui Vladimir Putin cu telespectatorii. Acesta caz este unul simptomatic despre situaţia în care ne aflăm noi ca presă dar şi ca societate. Dacă am analiza topul a 3 posturi de televiziune pe care le privesc letonii şi top 3 televiziuni pe care le urmăresc vorbitorii de limbă rusă, nu este nici măcar unul comun, am putea spune că cetăţenii noştri trăiesc în spaţii informaţionale diferite”.

Rita Ruduša, Director executiv al Centrului Baltic de Excelenţă în Media

„La sfârşitul anilor 80-90 foarte mulţi tineri idealişti au dezvoltat presa, eram îmbătaţi de libertate şi nu ştiam ce să facem cu ea. Nu ştiam cum să implementăm în viaţa reală ceea pentru ce am luptat. Aveam senzaţia plăcută cu putem scrie despre orice, ceea ce până atunci nu era posibil”.

 

 

 

Pentru a contracara efectele mass-mediei ruseşti, care deţine cam 40 la sută din piaţa Letoniei, a fost deschisă o televiziune ce difuzează în limba rusă, dar în care jurnaliştii nu fac propagandă anti-europeană şi încearcă să consolideze populaţia. Deocamdată însă ratingul postului TV este cu mult mai mic decât al greilor care ne “informează” şi pe noi.

La o întâlnire cu Eugeniu Revenco, Ambasadorul Republicii Moldova în Letonia acesta are doar cuvinte de bine despre ţara gazdă şi parcursul ei european. „Letonia nu este doar un exemplu, ci un caz real, un caz absolut fezabil, un model prin care Republica Moldova poate să se inspire. Există multe experienţe pozitive, dar şi anumite exemple şi situaţii care nu sunt de succes, dar pe seama lor putem învăţa despre lucrurile care au fost făcute sau nu au fost făcute atât de repede pe cât se putea”.

Eugeniu Revenco, ambasador al Republicii Moldova în Republica Letonă

„Letonia şi ţările Baltice sunt avocaţii noştri naturali în Europa, aşa cum este şi România, fiindcă am avut un trecut comun şi ei înţeleg constrângerile pe care noi le avem deoarece au trecut recent acest drum. Dar pentru a avea un sprijin constant, căci ochii care nu se văd se uită, noi avem nevoie să consolidăm contactele inter-umane, politice şi la nivel cultural. Cu cât mai mult se aude de Moldova în Letonia sau în alte ţări, cu atât mai mult se vor vinde produse de ale noastre, cu atât mai mult vom fi înţeleşi şi văzuţi ca parte a aceluiaşi club”.

Letonia mi-a lăsat o impresie frumoasă, mai ales că am găsit multe similitudini între noi şi ei. Iar cel mai important este că m-am convins încă odată că se poate, contează însă nu doar să aşteptăm binele, dar să-l facem.

Un afluentul al Daugava este transformat şi el într-o atracţie turistică
Un afluentul al Daugava este transformat şi el într-o atracţie turistică

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

*