Când profesia îţi vine ca o mănuşă (FOTO)

0
64

De aproape patru decenii Emilia Gucec activează în domeniul alimentaţiei publice. A „debutat” în bucătărie în 1979, de atunci mii şi mii de oameni au savurat bucate pregătite de bucătăreasă. Cea mai mare parte din viaţa sa profesională doamna Emilia găteşte pentru copii, la rândul lor, aceştia o răsplătesc cu tradiţionalul „Mulţumim de masă, să trăiască bucătăreasa!”, dar şi cu multă energie pozitivă. În prezent soroceanca cu rădăcini din Slobozia-Cremene este cea care ţine la control alimentaţia elevilor la Liceul „Petru Rareş” din Soroca, iar vara — a copiilor care se odihnesc în Tabăra „La Dumbravă”, unde doamna Emilia este bucătar-şef. „Eram o fetiță tinerică, slăbuță, iar cratițele erau foarte mari, dar îmi plăcea lucrul şi mă dedicam cu drag”, îşi aminteşte specialista cum a pornit pe drumul gustului şi aromelor. Într-un interviu oferit pentru Observatorul de Nord, doamna Gucec ne-a povestit despre profesia sa şi ne-a convins că dacă ar trebui să aleagă acum — tot bucătar ar alege să devină, or în acest domeniu se simte ca peştele în apă.

− Vă mai amintiţi cum aţi decis să deveniţi bucătăreasă, cine v-a inspirat această decizie?

− Desigur. De mică îmi plăcea această ocupație, mama și bunica găteau foarte gustos bucate și copturi tradiționale. Îmi amintesc cum mama îmi dădea o bucățică de aluat și eu, bucuroasă, făceam niște pâini mici sau colăcei… Ulterior am început să gătesc bucate simple, apoi tot mai complicate. Când a venit timpul să aleg o profesie, alegerea era între contabilă şi bucătar, decizie grea, aşa că am absolvit contabilitatea, apoi am învăţat şi de bucătar.

− Unde ați învățat bazele profesiei și unde le-ați aplicat pentru prima dată, în calitate de tânăr specialist?

− Am absolvit cursurile de un an la școala „OBȘCEPIT”, cum era pe vremuri. Am obținut categoria III, ulterior prin corespondență am absolvit „Tehnicumul de Comerț”, cum se numea atunci. Am fost repartizați la muncă, o lună lucram la o cantină, apoi la alta, așa era pe timpuri. Ulterior m-am angajat la restaurantul „Nistru” din Soroca, unde am lucrat mai mulți ani la rând. Am mai activat la o cantină din preajma parcului “Mihai Eminescu”, cafenea “dietetic” îi zicea. În 1989 am fost invitată să activez în calitate de șefă de cantină la școala de limbă rusă din or. Soroca. Eram o fetiță tinerică, slăbuță, iar cratițele foarte mari, dar îmi plăcea lucrul şi mă dedicam cu drag. Am activat la acea școală până în 2014. De atunci şi până în prezent activez la LT „Petru Rareș”. Mi-e dor de anii de la şcoala rusă, am amintiri calde din acele timpuri, de colectivul de profesori şi de copii.

„Noi trebuie să transmitem cunoștințele profesionale și micile secrete, trebuie să pregătim și generațiile de bucătari care vin după noi.”

− Prin ce se deosebește munca unui bucătar-șef de cea a unui bucătar de rând?

− În calitate de bucătar-şef, eu trebuie să țin la control produsele și procesul de lucru, pregătirea bucatelor. Însă nu mă pot limita doar la asta, mă implic, depun și un pic de suflet, asta, cred, face ca bucatele să fie și mai gustoase. Bucătarii tineri nu știu totul, sunt secrete în profesie și trebuie să fii și pasionat. Ei trebuie ajutați, îndrumați. Există unii bucătari care cunosc secrete din profesie și nu le împărtășesc nimănui, îl păstrează pentru sine. Dar asta nu este corect. Noi trebuie să transmitem cunoștințele profesionale și micile secrete, trebuie să pregătim și generațiile de bucătari care vin după noi.

Cu controlul exigent al bucătarului-şef Emilia Gucec, tinerele bucătărese Mariana Vieru, Veronica Murzac şi Ludmila Ursachi au gătit prânzul pentru cei cca 300 de copii care s-au odihnit în tabăra „La Dumbravă”
Cu controlul exigent al bucătarului-şef Emilia Gucec, tinerele bucătărese Mariana Vieru, Veronica Murzac şi Ludmila Ursachi au gătit prânzul pentru cei cca 300 de copii care s-au odihnit în tabăra „La Dumbravă”

− Aveți discipoli cu care vă mândriți?

− Mă mândresc cu toți. În fiecare an, în tabăra „La Dumbravă” vin bucătari tineri, de fiecare dată sunt alții și mă strădui să-i învăț ce știu. Ei sunt recunoscători, mă sună și-mi spun mulțumesc. Așa că nu regret faptul că atunci când se încheie tabăra eu nu mai am voce, pentru că le explic și le povestesc întruna tot ce cunosc în domeniul profesional.

Gheorghe Grosu, director adjunct la tabăra „La Dumbravă”: Activăm de opt ani cot la cot cu doamna bucătar-şef la tabăra. Doamna Gucec este un profesionist la gradul superlativ. Un specialist de o responsabilitate ireproşabilă. Îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu cu mare dragoste. Are o experienţă bogată în domeniul alimentaţiei copiilor şi este şi o fire sociabilă şi atentă cu cei din jur.

− Dar dvs. de cine vă amintiți ca pedagogi sau mentori?

− Ecaterina Urmaci, un bucătar cu experiență, îmi mai amintesc de doamna Victoria Belous, ce-i drept, dânsele nu cu mare plăcere ne împărtășeau secretele nouă, tinerilor specialiști. Dar era o doamnă deosebită, nu știu dacă mai este în viață şi, din păcate, îmi scapă numele acum…, locuia în cartierul Bujărăuca, ea ne învăța multe lucruri. În timp, dacă îți place profesia, înveți singur multe trucuri. Culinaria este o artă, un domeniu în care trebuie să înveți și să te perfecționezi continuu. Totdeauna apare ceva nou, se schimbă produsele, trebuie să fii la curent cu toate.

− Ați lucrat în domeniu pe timpurile Uniunii Sovietice și în RM independentă. Este diferit să activezi ca bucătar în aceste două perioade?

− În perioada Uniunii Sovietice, pentru tinerii specialiști era mai ușor în sensul că existau multe întreprinderi de stat și se angajau mai ușor. Totodată, se organizau multe concursuri cu premii pentru specialiști tot de către stat. Personal, am participat la numeroase concursuri profesionale și schimb de experiență în toată țara, de multe ori reveneam cu diplome și premiul întâi. Acum nu se mai face nimic. În materie de standarde sanitare, de igienă sau de pregătire a bucatelor nu este mare diferență. Şi atunci, şi acum noi respectăm toate regulile. Sunt de părere că în acest domeniu, ca peste tot, trebuie să lucreze oameni cinstiți și să ajungă tot ce trebuie pe masa copiilor: dacă trebuie 10 grame de unt pentru un copil — atâtea să fie etc. Cât priveşte controalele, sunt foarte des, dar noi nu lucrăm pentru controale, dar pentru copii. În fiecare zi trebuie să fie regulă. Spre exemplu, nu demult a fost ministra Culturii în vizită la tabără. Toți știau despre venirea sa, noi nu. A vizitat inopinat bucătăria. Nu este o problemă, noi lucrăm întotdeauna bine.

Ministra Culturii Monica Babuc şi oficiali din raionul Soroca, în vizită la tabăra “La Dumbravă”
Ministra Culturii Monica Babuc şi oficiali din raionul Soroca, în vizită la tabăra “La Dumbravă”

− E diferit să gătești pentru copii și pentru maturi?

− Desigur. Pentru copii sunt anumite standarde și cerințe sanitare. Când vin în tabără, mulți dintre ei, obișnuiți cu pizza sau tartine la dejun, tânjesc când le propunem terci cu lapte, dar ulterior se obișnuiesc și sunt mulțumiți, ne părăsesc cu tristețe. Spre exemplu, la tabără, unde activez vara, meniul este foarte variat și le place. A fost modificat un pic, am introdus multe fructe și legume. Carne mai mult din piept de găină sau bovină, ca să nu fie gras, așa cum e mai bine pentru copii. Copiilor le plac bucatele, iar nouă energia lor pozitivă. E foarte plăcut când îi vezi bucuroși și mulțumiți, când îți adresează cuvinte de mulțumire, sinceri și deschiși.

− Din septembrie reveniți la liceu…

− Da, de câțiva ani muncesc acolo, am făcut schimbări, lucrurile merg bine. Nu am primit observații sau sancțiuni niciodată atât la acest loc de muncă, cât şi în întreaga mea carieră.

− Ce vă place să gătiți mai mult?

− Carne, pește și plăcinte.

− Profesia de bucătar este destul de populară. În unele ţări se produc chiar şi show-uri televizate cu bucătari. Ați vrea să participați la concursuri culinare precum Master-Șef?

− Nu. Eu am participat la timpul meu la multe concursuri. Să lăsăm calea deschisă tinerilor.

− Mulţumesc pentru răspunsuri, pasiunea şi emoţiile cu care ne-aţi vorbit despre profesia dvs.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.