Veaceslav Negruţa: Guvernarea încearcă „să dreagă busuiocul”

Veaceslav Negruţa, fostul ministru al Finanţelor în perioada anilor 2009 – 2013, a explicat într-un interviu acordat pentru Asociaţia Presei Independente (API) cât de mare poate fi pericolul pentru moldoveni în cazul în care aleşii poporului vor adopta proiectul de lege prin care miliardul de dolari dispărut va fi pus pe seama cetăţenilor.

Lilia Zaharia: Actuala guvernare intenţionează să transforme cele peste 13 miliarde de lei oferite în calitate de credit celor trei bănci devalizate în datorie de stat care să fie rambursată din buget. Cât de legitimă este această iniţiativă?

Veaceslav Negruţa: Tot ce avem acum sunt nişte maşinaţii financiare care au dus la extragerea din sistemul bancar a miliardelor de lei. Aici nu e vorba doar de depozitele care au fost „extrase” din aceste trei bănci, vorbim însă şi de rezervele valutare care au fost atinse şi care se păstrau la Banca Naţională a Moldovei (BNM), rezerve care până la urmă au fost sacrificate pentru a acoperi această gaură generată de către proprietari şi beneficiari, în mare parte netransparenţi, ale acestor trei bănci. Toate acestea însă au fost acoperite cu modificări ale legislaţiei, inclusiv dacă vorbim şi despre acea finanţare de urgenţă.

L.Z.: A fost legală acea garanţie emisă de Guvernul Leancă?

V.N.: În anul 2014, Guvernul şi-a asumat modificări legislative, care au şi creat posibilitatea de sustragere a mijloacelor financiare din rezervele de stat. Din punctul meu de vedere, erau în acea perioadă nişte abateri grave la emiterea garanţiei de către Guvern și la acordarea resurselor financiare de către BNM celor trei bănci devalizate intenţionat şi fraudulos de către persoane, unele cunoscute, altele – mai puţin. Acum situaţia este că această guvernare încearcă să rezolve problemele generate atunci (în anul 2014). Ulterior, în anul 2015, a mai existat o altă hotărâre a Guvernului Gaburici, care a suplinit acea alocare de 9,5 miliarde de lei (iniţial), cu alte 5,5 miliarde de lei – bani destinaţi celor trei bănci.

Acum guvernarea încearcă “să dreagă busuiocul”, doar că o face într-un mod incorect și netransparent încercând să transpună povara pe umerii cetăţenilor care încă nu s-au născut. Povara e pusă pe umerii oamenilor pentru o perioadă de 25 de ani, cetăţeni care nu au nici o tangenţă cu aceşti bani şi care nu au participat la devalizări, delapidări sau furturi din sectorul bancar. Autorităţile sunt direct responsabile de tot ce s-a întâmplat. Acum însă se caută părtaş în persoana cetăţeanului, pentru preluarea poverii. Orice ilegalitate, acest Parlament sau această guvernare, o transformă în una legală prin propriile decizii. E vorba de injustiţie şi inechitate faţă de propriii cetăţeni.

Veaceslav Negruța propune soluții în cazul miliardului de dolari dispărut
Veaceslav Negruța propune soluții în cazul miliardului de dolari dispărut

L.Z.: Care credeţi că va fi impactul asupra populaţiei dacă această iniţiativă va fi votată în Parlament?

V.N.: Eu sper, totuşi, că nu va trece, fiindcă este un proiect injust. Efectul gândit şi pus în acest proiect se va simţi începând cu anul 2017, dar şi în viitorii 25 de ani. Astfel că cetăţenii vor fi nevoiţi să achite în total, peste 25 de miliarde de lei, împreună cu dobânzile, care vor fi calculate şi achitate. Povara financiară este enormă. Sunt câteva variante la care vor recurge autorităţile: vor fi majorate taxele, ca să poată achita anual câte un miliard de lei pentru deservirea acestei găuri. S-ar putea ca cetăţenii să fie lipsiţi de anumite servicii, în sumă de un miliard de lei în fiecare an. Astfel, vom avea servicii publice de o calitate şi mai proastă, deoarece se vor face economii pentru a putea plăti această garanţie, ulterior convertită în datorie publică.

L.Z.: Ce soluţii vedeţi pentru redresarea acestei situaţii?

V.N.:Formule există. Doar că această guvernare nu şi-a pus scopul să găsească rezolvări ale problemei. Soluţia este simplă. Această creditare a fost oferită de BNM, deci gaura să rămână acolo. Astfel, BNM, prin reprezentanţii săi, administrează procedura de lichidare a celor trei bănci. Respectiv, mijloacele care se recuperează din vinderea activelor celor trei bănci aflate în insolvabilitate, să fie acumulate şi cu ele, să fie stinsă această datorie de 13,6 miliarde de lei.

O altă sursă de acoperire a acestei găuri este investigarea fraudelor şi recuperarea mijloacelor, care ulterior au fost transferate în jurisdicţii off-shore sau cel puţin dubioase din punct de vedere al stabilităţii sectorului bancar. Noi avem Raportul Kroll care stabileşte persoane, companii etc. De la aceste persoane, prin blocaj de conturi, mijloacele să fie întoarse acasă.

În cazul în care organele competente, responsabile de aceste investigaţii, iniţiază anumite dosare, atunci să fie confiscate averile celor care au participat şi au beneficiat la devalizarea acestor trei bănci. Să fie vândute acele active, bunuri, proprietăţi, fie că vorbim de cele din afară ţării sau cele de acasă. În aşa fel, să fie rambursat acest credit oferit de BNM şi garantat de către stat. Gaura să fie gestionată tot de BNM.

L.Z.: Spuneţi-mi în ce situaţii statul poate oferi o astfel de garanţie?

V.N.: Ancheta trebuie să stabilească toate circumstanţele. Cum a fost posibil ca în anii 2014-2015 să fie emisă acea garanţie din partea Guvernului, o experienţă inedită în Republica Moldova, din anul 1999 încoace? De atunci, Guvernul nu a emis garanţii de stat. A fost o experienţă proastă până în 1998 şi din acel an guvernele ulterioare nu au mai emis astfel de garanţii. Se ştie clar că o astfel de garanţie, duce la crearea unor poveri, care ulterior se transformă în datorie publică. Iată că am revenit la experienţa anilor `90. Atunci, Fondul Monetar Internaţional (FMI) ne-a spus clar că statul nu trebuie să emită astfel de garanţii, fiindcă ele devin credite neperformante. Trebuie de investigat dacă cadrul legislativ a fost sau nu violat atunci când s-a emis această garanţie. Cadrul legislativ modificat în 2014 prevedea că emiterea unei astfel de garanţii poate să aibă loc doar în cazul în care este anunţată situaţia unei crize de sistem în sectorul bancar. Totodată, pentru a emite garanţia, trebuie să fie creată o instituţie abilitată să anunţe criza de sistem şi de recomandat necesitatea unei finanţări excepţionale. Această entitate nu a fost instituită. Iar situaţia de criză de sistem n-a fost anunţată oficial.

Statul ar putea să intervină doar când vorbim de bănci de sistem. Din practica internaţională, ştim că trebuie să fie stabilit un set de criterii, când un anumit număr de bănci comerciale pot beneficia de aceste finanţări excepţionale. Avem câteva lucruri care nu au fost făcute atunci şi indică foarte clar violarea legislaţiei modificată tot de guvernanţi.

L.Z.: Menţionaţi într-un interviu că anul 2016 este un an pierdut pentru RM din punct de vedere economic. Credeţi că e din cauza tergiversării unui aranjamentul cu FMI?

V.N.: Da, este unul pierdut din punct de vedere economic, deoarece nu am avut politică bugetar-fiscală în primele şapte luni. Abia la începutul lunii iulie curent documentul a fost publicat în Monitorul Oficial. Nu am avut buget. Nu avem o claritate din punct de vedere economic ce se va întâmpla mai departe. Guvernul nu a avut instrumentele necesare pentru a impulsiona procesele economice, financiare şi sociale. S-a acţionat ad-hoc pentru a stinge anumite datorii. Nu ştim încă încotro ne mişcăm, care sunt tendinţele şi care sunt aşteptările pentru societate şi pentru agenţii economici. Marile aşteptări sunt legate de un eventual nou memorandum cu FMI, prin care se mai reuşeşte, poate, de impus coerenţă în politici economice, financiare şi sociale, dar şi o eventuală deblocare a finanţărilor îngheţate de către partenerii de dezvoltare.

Mulţumesc pentru interviul acordat.

Lilia Zaharia

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

Lasă un răspuns

*