Comerțul stradal — activitate nestingherită în Soroca

0
82

 

În orele de vârf ale zilelor de piață, orașul Soroca devine o atracție pentru mulți dintre locuitorii raionului. Nu există loc mai popular și mai populat în întreg orașul decât Piața de pe strada Ștefan cel Mare. Unii vin aici pentru a face cumpărături, alții pentru a-și vinde cât mai avantajos posibil marfa. Cu toate că comerțul stradal neautorizat este interzis prin lege, iar drept dovadă a acestui fapt ne poate servi și inscripția de la intrarea în Piață, această îndeletnicire este practicată nestingherit deja de mulți ani.

Luni, chiar dacă nu este zi de piață, oamenii își expun produsele trecătorilor și clienților. În celelalte zile ale săptămânii, datorită faptului că piața este deschisă, iar fluxul de cumpărători este mai mare, crește și numărul tarabelor improvizate pe stradă. Comercianții vin din toate satele raionului Soroca, iar cei mai mulți dintre ei sunt din suburbii: Rublenița, Egoreni, Cosăuți și Iorjnita. Pentru obținerea unui bun profit, totul are o însemnătate deosebită, de la alegerea celor mai reprezentative produse, continuând cu stabilirea unui loc mai avantajos de vânzare și terminând cu tacticile de persuadare și ademenire a cumpărătorilor.

Mătușa Eugenia își vinde produsele la piață. Ea speră că își va putea asigura existența din vânzări
Mătușa Eugenia își vinde produsele la piață. Ea speră că își va putea asigura existența din vânzări

Mătușa Eugenia (numele de familie a ținut să nu-l ofere de teama unor eventuale probleme), o pensionară din satul Șolcani, ne-a spus că își vinde marfa deja de foarte mulți ani pe strada de lângă piața centrală. Femeia vine aici în fiecare dimineață suportând greutatea căruciorului cu legumele culese din propria grădină, precum și aglomerația orei de vârf a autobuzului cu care vine la Soroca. Doamna a ținut să accentueze că nu are probleme cu administrația de la piață, or chiar și pentru cei care vând după porțile pieței există o delimitare în funcție de zona în care vând. Doamna ne-a explicat că dacă locul în care îți amenajezi produsele nu depășește în jur de 10 metri de la intrarea în piață, atunci ești mai în siguranță (ai acordul expres al pieței de a vinde), fapt pentru care trebuie să achiți taxa de 5 lei. Potrivit acesteia, lucrurile stau altfel pentru cei aflați după această limită, zona respectivă fiind practic redusă noțiunilor de risc, ilicit, poliție.

Cu toate că numărul celor care vând în afara pieței este, în aparență, în creștere (sau cel puțin același), tanti Eugenia ne spune că cei care au transport pleacă tot mai des spre Bălți sau Chișinău, iar cei mai în vârstă sunt legați de acest loc și stau cu frica că vor putea fi oricând alungați.

La piață vind și multe femei în vârstă
La piață vând și multe femei în vârstă. Târgul este în toi

O altă doamnă, originară din satul Cosăuți, Sapojnic Lilia, ne spune că nu a avut până acum probleme nici cu administrația pieței, nici cu poliția sau autoritățile. Potrivit acesteia, taxa de piață este prea mare, iar birocrația și formalitățile la care sunt expuși comercianții din interiorul pieței sunt exagerate. Femeia nu este angajată în câmpul muncii și are de ajutat o fiică, de aceea opțiunea de a vinde într-o zonă interzisă de iure (nu și de facto în cazul pieței din Soroca) i se pare alegerea cea mai rezonabilă.

Majoritatea celor care vând aici sunt pensionari, oameni care nu-și pot permite achitare taxei pentru arendarea unui loc autorizat de vânzare în piață. Taxa pe care trebuie să o achite comerciantul pentru locul rezervat în piață variază, în general, în funcție de suprafața acestuia. La prima vedere, cei 17 — 20 de lei taxă reprezintă o sumă neînsemnată, însă altfel stau lucrurile în cazul unei bunicuțe de la țară care vine la piață să vândă o sticlă de lapte (uneori doar o singură sticlă de lapte) la prețul de 15 lei. În asemenea circumstanțe, parcă și acțiunile (sa mai bine zis inacțiunile) autorității publice locale sunt de înțeles.

Strada Ștefan cel Mare în zi de piață
Strada Ștefan cel Mare în zi de piață

Varietatea produselor comercializate este, în funcție de perioada anului, destul de impunătoare, de la fructe, legume și lactate până la obiecte de uz casnic și haine. Astfel, pe lângă rândurile de comercianți care vând produse agroalimentare, aici vom întâlni și vânzători care vor ști permanent să-ți ofere ceva nou, ba un parfum „de marcă”, ba un telefon în vogă.

Unele produse au un statut normativ special, în funcție de perisabilitatea acestora. Astfel, lactatele, mezelurile și carnea pot fi destul de periculoase în condițiile vânzării acestora în stradă. Cu toate că sunt conștienți de inadmisibilitatea comercializării produselor alimentare perisabile și ușor alterabile, vânzătorii ambulanți nu ezită, uneori, să mai afișeze câte o sticlă de lapte, ouă sau carne. Riscul, în acest caz, și-l asumă completamente cumpărătorul, întrucât comercianții nu-i pot oferi decât garanții verbale, pe “cuvânt de onoare”.

Strada Ștefan cel Mare în zi de luni
Strada Ștefan cel Mare în zi de luni

Potrivit Legii comerțului stradal, combaterea comerţului neautorizat este prioritatea Agenţiei pentru Protecţia Consumatorului. În acest context, directorul Pieței, Mihail Mînzat, a declarat că nu-și poate asuma responsabilitatea pentru zonele din jurul teritoriului pieței, întrucât acestea nu cad sub incidența atribuțiilor sale. Conducerea pieței a accentuat că zonele din afara pieței nu sunt supuse taxei de piață. Cu toate acestea, administrația declară că va colabora cu autoritățile pentru eradicarea comerțului stradal.

Astfel, această problemă trebuie rezolvată prin implicarea altor actori, cu precădere a autorităților. Poliția poate întocmi doar procese-verbale de constatare. Din păcate sau din fericire, de cele mai multe ori, acestor dosare nu li se dau curs în justiție.

Totuși, problema comerțului stradal este supărătoare cel puțin din două considerente: este afectat aspectul estetic al orașului și comercianții nu oferă bonuri de plată (favorizând astfel evaziunea fiscală), ceea ce aduce prejudicii bugetului orașului.

Tarabe libere în Piața centrală din orașul Soroca
Tarabe libere în Piața din orașul Soroca

Potrivit președintelui raionului Soroca, Mihai Mîțu, comerțul stradal neautorizat este o problemă pentru orașul Soroca, atât de ordin economic, cât și sanitar. Oficialul a remarcat că nu cunoaște despre existența unei strategii locale de eradicare a fenomenului respectiv. De aceea, președintele nu a putut oferi un termen în care problema dată ar putea fi soluționată. În acest context, Mihai Mîțu a remarcat că responsabilitate pentru soluționarea acestei probleme îi revine autorității administrative de gradul 1, adică Primăriei. Cu toate acestea, oficialul se arată conștient de faptul că doar împreună, prin aportul cetățenilor, al Primăriei orașului, dar și al Consiliului raional, este posibilă eradicarea comerțului stradal neautorizat.

Mihail Grabciuc, viceprimar al orașului Soroca, a declarat că deja săptămâna trecută au fost întreprinse acte concrete pentru demararea procedurii de combatere a comerțului stradal. Potrivit acestuia, în soluționarea problemei vizate vor fi implicați: Comisariatul de poliție, organele fiscale și conducerea pieței. Oficialul opinează că soluția optimă ar fi suplinirea locurilor de vânzare în piață și reducerea taxei de arendare.

Piața de pe str. Ștefan cel Mare
Piața de pe str. Ștefan cel Mare

Cu toate acestea, cauzele răspândiri și persistenței comerțului stradal neautorizat sunt de factură mult mai profundă. În acest context, comercianții sunt de părerea că dacă ar exista suficiente locuri de muncă, salarii decente și pensii potrivite prețurilor și tarifelor, aceștia nu ar mai veni în stradă să-și vândă produsele.

Soluționarea problemei create nu presupune existența nici a învingătorilor, nici a învinșilor, or totul se rezumă, până la urmă, la destine umane concrete, aduse la limita existenței.

Grigore Cojocaru, stagiar, anul I, FJȘC, USM

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.