„Cine are putere şi voinţă, în final are sarcina mult dorită”

0

Un cuplu din cinci nu poate concepe copii, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Statistica din ţara noastră se înscrie în aceste date, spun medicii ginecologi, care se arată îngrijoraţi de această problemă. Cauzele infertilităţii, precum şi metodele de tratament sunt diverse, cert este că pentru visul de a deveni părinte merită să lupţi, alături de medici, uneori şi mulţi ani la rând. „În timpurile noastre totul se tratează”, afirmă doctorul ginecolog-reproductolog, Roman Pastrama, care ne-a vorbit, într-un interviu, despre cauzele şi metodele moderne de tratament a infertilităţii, menite să facă fericite cuplurile dornice să devină părinţi.

– Mai multe surse definesc infertilitatea sau sterilitatea ca inabilitatea de a obţine o sarcină după un an de zile de raporturi sexuale regulate fără a utiliza contraceptive. Totuşi, când ar trebui să bată alarma cuplurile care îşi doresc copii, dar nu obţin o sarcină?

– După noua clasificare, conform ultimului Congres de la Chicago (SUA) la care am participat, diagnoza sterilitate se stabileşte după 6 luni de zile, dacă femeia trăieşte liber cu soţul şi nu obţine sarcină.

Fertilizarea in vitro (FIV) este o componentă a Reproducerii Umane Asistate Medical şi reprezintă un proces prin care spermatozoidul bărbatului fecundează ovulul femeii în laborator. Acolo se formează embrionul care este transferat în uterul mamei la 72 de ore de la concepţie. Atunci când toate alte metode de concepţie nu mai pot fi aplicate, FIV este ultima soluţie pentru femeia sterilă sau bărbatul steril.

– În cazul în care sarcina întârzie să apară, care dintre soţi trebuie să facă investigaţii medicale?

– Este important să subliniem că sterilitatea este atât feminină, cât şi masculină. Ambii soţi trebuie investigaţi. În anii 1990, când am început să lucrez, raportul era 65/35. Adică 65% reprezenta sterilitatea feminină şi 35% — masculină. Acum raportul este de 50/50, iar uneori 40% sterilitate feminină şi la 60% — masculină.

– Prin ce se explică aceste cifre? Care sunt cauzele?

– Printre principalele cauze ale sterilităţii sunt modul de viaţă, radiaţia de pe urma catastrofei de la Cernobâl, care a afectat foarte puternic. Polichistoza pe care o au femeile din Republica Moldova tot de la Cernobâl A fost scrisă nu o singură lucrare ştiinţifică pe această temă. Colegii mei din Kiev au scris lucrări despre faptul că în Moldova, Ucraina, zona până la Odessa, polichistoza este cauzată de Cernobâl. Toate cazurile când fetele născute după anul 1987 sunt diagnosticate cu polichistoză se datorează Cernobâlului.

– Aţi menţionat că există sterilitate feminină şi masculină. Cum se mai clasifică sterilitatea?

– Sterilitatea masculină se împarte în două feluri: din născare şi dobândită. Cea dobândită se datorează radiaţiei, alimentaţiei necalitative, fumatului, drogurilor, alcoolului şi saunei (!). Sterilitatea feminină este şi aceasta de câteva feluri: hormonală sau endocrină; tubară şi endometrioza— viciul sec. XX-XXI. Cele mai multe cazuri de sterilitate sunt cauzate de endometrioză. Medicii, din păcate, nu dau atenţia necesară endometriozei, iar acest diagnostic îl au cca 15% din femeile din RM, care nu este stabilit la timp. Endometrioza este o patologie cauzele căreia încă nu sunt descoperite. Sunt mai mult de 15 teorii la acest capitol. În termeni simpli, endometrioza închide trompele uterine, lichidează rezerva foliculară a ovarelor şi atacă uterul, formând adenomioză, toate acestea dând sterilitate 100%.

– Când femeile care nu rămân însărcinate trebuie să meargă de la ginecolog la medicul-reproductolog?

– Ce trebuie să ştie femeile noastre: dacă după 2-3 consultaţii la ginecolog nu este stabilită cauza lipsei sarcinii, femeia nu trebuie să aştepte. Medicii ginecologi nu sunt specializaţi în asta, ci trebuie să vină la centre speciale de reproducţie, unde specialiştii se ocupă de sterilitate. Medicii ginecologi de peste tot unde am lucrat eu, nu doar din Moldova, dar şi din Rusia şi Ucraina, se ocupă foarte rău de aceasta. Ei nu cunosc metodele de clasificare, de diagnostic şi de tratament a infertilităţii. Aceasta este o specializare îngustă, noi suntem 5-7 reproductologi în RM care ne ocupăm de acest domeniu. Dacă nu rămâne însărcinată, cum spuneam, femeia trebuie să se adreseze la reproductolog, şi nu la ginecolog. Aceasta este cea mai mare greşeală a femeilor şi ginecologilor noştri care le ţin cu anii la tratament şi nu le îndreaptă pe calea dreaptă.

„Dacă femeia găseşte probleme tubare şi endometrioze împreună, ea trebuie neapărat să meargă la reproductolog. Nici un ginecolog n-o să-i ajute.”

– Apropo, timpul are importanţă în cazul cuplurilor cu probleme de fertilitate?

– Timpul este cea mai mare problemă în viaţa femeii. Ea pierde în fiecare an mii şi mii de foliculi primordiali din cei cca 500 mii foliculi primordiali pe care îi are femeia la naştere. Cu cât mai mult timp trece, cu atât este mai greu de ajutat femeia pentru tratamentul sterilităţii.

– Totuşi, medicina avansează şi astăzi avem multe metode de tratament… Cu ce ar trebui să înceapă viitorii părinţi?

– Ce trebuie să facă femeia pentru a înţelege de ce nu rămâne însărcinată? Sunt trei puncte principale în practica tuturor clinicilor lumii: roentghenografia trompelor uterine; analiza de spermă a soţului; endocrinologia, adică analiza hormonală din a treia până în a cincea zi de ciclu şi ecografia cu foliculometrie. De la aceste trei puncte porneşte orice tratament de sterilitate. Dacă femeia găseşte probleme tubare şi endometrioze împreună, ea trebuie neapărat să meargă la reproductolog. Nici un ginecolog n-o să-i ajute.

Noi putem începe cu tratament medicamentos, dacă nu ajută — trecem la laparascopie diagnostică şi curativă, iar ultima treaptă este Fertilizarea In Vitro (FIV).

Metoda FIV se dezvoltă din an în an. Când am început să fac FIV, era la un nivel mai inferior, acum pot afirma, cum spunea un ginecolog: „nu sunt femei în lume care nu pot rămâne gravide”, dar trebuie răbdare. Oricât de patologică ar fi, cu FIV noi putem dărui viaţă, cum zicea profesorul meu, „noi şi minuni putem face”. Adică acum putem face ceea ce cândva nici în cărţi nu era scris.

„Statul trebuie să susţină cuplurile cu probleme de fertilitate, pentru că natalitatea scade foarte mult. În toate ţările se întâmplă aşa.”

– În societatea noastră despre FIV încă se vorbeşte în şoaptă. Cele mai multe dintre cuplurile care optează pentru FIV nu afişează acest lucru, unul dintre motive fiind prejudecăţile legate de această metodă…

– Ce este fertilizarea in vitro? Este aceeaşi sarcină, doar că noi un pic îi ajutăm. Nu este ceva supranatural, este aceeaşi sarcină, noi nu ne amestecăm în natură. Le ajutăm femeilor să rămână însărcinate. Dacă nu sunt trompe uterine — noi facem lucrul trompelor, dacă nu-s suficienţi foliculi — noi ridicăm cantitatea de foliculi, dacă nu-i calitativă sperma, noi schimbăm capacitatea spermei. Pe scurt — ajutăm, nu în zadar se numesc metode ajutătoare de reproducere.

– Copiii apăruţi prin FIV sunt la fel ca şi cei concepuţi natural?

– Copilul FIV, la fel ca acel conceput natural, poate avea dereglări, cum poate fi şi sănătos, la fel ca bebeluşii concepuţi natural. Noi nu schimbăm nimic în natură. Doar ajutăm. Şi putem alege cei mai buni spermatozoizi, cele mai bune oocite. Copiii concepuţi prin FIV pot fi cu până la 10% mai buni decât cei concepuţi natural.

„Important este ca oamenii să nu se teamă să vină la medicul reproductolog, pentru că totul se tratează. Acum nu-i timpul când nu se tratează. Da, nu deodată, da, uneori mai greu, dar cine are putere şi voinţă, în final are sarcina mult dorită.”

– Câte sarcini aveţi „la activ” în calitate de reproductolog?

– Circa 2000 de sarcini din 2006 încoace. Procentul de reuşită este bun, aşa ca în Europa, chiar mai bun. În Uniunea Europeană rata succesului este de 35-40%, la noi — cca 55%.

Vă mulţumesc pentru interviu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.