Monumente distruse de stat (V)

0

În Republica Moldova avem câteva mii de monumente ocrotite formal de stat. Unele sunt monumente arheologice ori de istorie, altele de arhitectură sau artistice. În raionul Soroca sunt înregistrate 411 monumente (mai sunt însă şi unele scăpări, căci nu toate au fost incluse în registrul monumentelor), dintre care 193 de categorie naţională şi 217 categorie locală. Dintre acestea 160 sunt monumente arheologice, 70 istorice, 78 arhitecturale, 15 de artă şi restul mixte. Toate acestea sunt parte a patrimoniului nostru naţional şi au fost luate doar pe hârtie sub ocrotirea statului.

(Începutul în ediţiile precedente)

Până când protejarea patrimoniului va fi ridicată la nivel de politică de stat iar societatea va înţelege şi preţui “vechiturile” care “urâţesc” clădirile moderne, s-ar putea ca unicele amintiri ale clădirilor de epocă să fie doar fotografiile din arhivă păstrate prin muzee. Mai ales că multe dintre clădirile de epocă, au rămas doar în imagini, sau nici în ele. Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii ne-a declarat că administraţia publică locală şi centrală prin art. 42 din Legea ocrotirii monumentelor este obligată să ducă evidenţa, conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural.

“O responsabilitate o avem şi noi AIRM, dar suntem 5 oameni pentru toată Republica Moldova.

Ar fi bine să avem câte un inspector în fiecare raion şi am propus în noul Regulament AIRM ca să avem minim 25 de specialişti, cu filială la nord şi una la sud, dar până atunci stă bine mersi frumos doar pe hârtie o strategie “Cultura 2020” unde patrimoniul cultural este declarat prioritate”. Aşa că, cel puţin deocamdată, patrimoniul cultural mai rămâne în rol de cenuşăreasă.

În opinia lui Ion Ştefăniţă, autorităţile locale pot face adresări la Inspecţia de Stat în Construcţie. “Atunci când actele permisive lipsesc inspecţia face prescripţia de stopare care pleacă în Judecată, respectiv persoana este amendata sau pleacă pe penal conform art. 221”, afirmă directorul AIRM.

Valentin Vascauţan, inspector principal la Inspecţia teritorială în construcţii “Nord” ne-a confirmat că activitatea sa nu ţine de protejarea clădirilor de epocă şi nici măcar nu deţine Registrul monumentelor ocrotite de stat. “Inspecţia de Stat în Construcţii poate constata faptul cu privire la contravenţia administrativă, unde întocmeşte un proces verbal şi se expediază pentru examinare după competenţă la instanţa de judecată. Judecătorii i-au hotărârea de sancţionare, în formă de amendă sau amendă cu remedierea neconformităţilor afectate în urma intervenţiilor neautorizate. Constată contravenţia Inspecţia de Stat în Construcţii, însă depistarea intervenţiei la monumentele ocrotite de stat nu este pusă doar în seama noastră ci şi în cea a autorităţilor publice locale şi a oricărui cetăţean, iar în baza cererii depuse noi intervenim” zice inspectorul principal. O soluţie în opinia domnului Valentin Vascauţan, ar fi ca monumentele să nu fie înstrăinate persoanelor fizice. “Ele ar trebuie să fie în proprietatea administraţiei publice locale, iar autorităţile să fie la curent cu datele din registrul monumentelor şi nu vor permite intervenţiile ilegale ca să nu pierdem aspectul arhitectural urbanistic al oraşului” crede specialistul.

Monumente.jpg

Grigore Guţu, arhitectul oraşului Soroca dă vina pe lipsa pârghiilor autorităţilor publice locale, ce se limitează numai la avertizare şi care nu aduc rezultate. “Sunt doar indignările oamenilor, care ne spun că: “noi suntem proprietari şi facem ce vrem”. Dar nu este corect. Amenzile într-un fel ar disciplina cetăţenii. Dacă societatea fără să preţuiască nu este conştientă că are aşa monumente şi aşa valori, atunci ce poţi să faci? Doar să le dai peste mână. De exemplu pe parcurs de mai bine de zece ani de zile au fost mai multe adresări către proprietarii fostului cămin de băieţi a Colegiului Pedagogic (despre care Observatorul de Nord a scris anterior – n.a.). Aceste adresări au fost pur şi simplu ignorate şi nu s-a făcut nimic pentru a proteja monumentul din partea Ministerului Educaţiei. Pe când recent apare o hotărâre a ministerului unde clădirea se dă la casare, adică la lichidarea şi radierea din cadastru. Vine persoana cu hotărârea de a autoriza radierea din cadastru. Eu îi întreb cum este posibil, dacă este hotărâre de guvern şi un registru de stat al monumentelor unde obiectul dat stă la evidenţă ca monument. Aşa că le-am spus că nu le pot da autorizare de desfiinţare şi le-am lămurit: acesta este rezultatul inacţiunilor dumneavoastră pe parcurs de post utilizare în timp a obiectului dat, iată rezultatul. Iar pe celelalte le aşteaptă aceiaşi soartă. Statul este impotent la acest capitol” declară arhitectul. În luna mai au intrat în vigoare noi prevederi ale Codului Penal şi Codului Contravenţional al Republicii Moldova cu amenzi şi sancţiuni mai drastice pentru cei care atentează la patrimoniul istorico-cultural. Astfel că pentru cazurile de deteriorare a bunurilor de patrimoniu cultural sunt prevăzute amenzi de la 500 la 3000 de unităţi convenţionale sau închisoare de până la 1 an, iar pentru distrugerea acestora amenzile sunt în mărime de la 3000 la 10000 de unităţi convenţionale sau privare de libertate pentru un termen de la 1 la 3 ani. Publicăm alăturat unele prevederi ale modificărilor legislative recente, care puse în practică, ar putea stăvili din dorinţa unora de a-şi bate joc de monumente.

(Continuare în ediţia viitoare…)

* Pentru încălcarea regimului de protecţie şi de folosire a bunurilor de patrimoniu cultural și a monumentelor de for public (art. 74, 1) este stabilită  sancţiunea cu amendă de la 50 la 500 de unităţi convenţionale.

* Pentru intervenţiile de construcție neautorizate în zonele de protecţie a monumentelor de for public (art. 74, 4)  este stabilită sancţiunea cu amendă de la 100 la 500 de unităţi convenţionale.

* Pentru neîndeplinirea atribuţiilor legate de întreţinere, îngrijire, conservare și restaurare a monumentelor de for public (art. 74, 5) este stabilită sancţiunea cu amendă de la 50 la 200 de unităţi convenţionale.

* Pentru eliberarea de către emitent a autorizaţiei de construire în lipsa certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru terenurile cu patrimoniu arheologic sau în lipsa avizului Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice pentru intervenţii la monumente de istorie şi cultură de categorie naţională (art. 74, 7), este stabilită sancţiunea cu amendă de la 350 la 400 de unităţi convenţionale.

* Pentru înstrăinarea de către proprietarii privați a terenurilor cu patrimoniu arheologic  sau a monumentelor înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat fără notificarea prealabilă a Ministerului Culturii (art. 74, 9), este stabilită sancţiunea cu amendă în mărime de la 100 la 500 de unităţi convenţionale.

* Constatarea contravențiilor şi elaborarea proceselor-verbale pentru încălcarea legislaţiei privind protejarea bunurilor de patrimoniu cultural și a monumentelor de for public (art. 4238, alin. 1-4) revine următoarelor entităţi statale:

  • Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor: în cazul monumentelor de istorie şi cultură de categorie națională sau monumente de for public de categoria A.
  • Direcţiile/secţiile/serviciile cultură ale autorităţilor publice locale – în cazul monumentelor de istorie şi cultură de categorie locală sau monumente de for public de categoria B.
  • Poliţiei naţionale – în cazul tuturor bunurilor culturale ocrotite de stat.

Deciziile de aplicare a pedepselor pentru contravenţiile ce ţin de domeniul protejării patrimoniului cultural urmează a fi luate de instanţele de judecată (art. 4238, alin. 5).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.