Când piatra are formă şi suflet

În ajun de Blajini, ziua în care creştinii ortodocşi merg la cimitir cu rugăciune şi pomene, pietrele funerare şi monumentele sunt la mare căutare. În dependenţă de bani şi de gusturi, oamenii fac alegerea între articolele din beton, marmură sau alte materiale. Printre cele mai populare sunt lucrările din piatră de Cosăuţi, realizate de meşterii soroceni. Zilele acestea l-am vizitat pe Serghei Crâjanovschi, un meşter pietrar originar din or. Soroca, lucrările căruia surprind prin forme, dar şi prin dimensiuni.

Kiril şi Metodie, mândria sculptorului, la care Sergiu a muncit jumătate de an. Aceasta va înfrumuseţa o mănăstire din regiunea Odesa, Ucraina.
Kiril şi Metodie, mândria sculptorului, la care Sergiu a muncit jumătate de an. Aceasta va înfrumuseţa o mănăstire din regiunea Odesa, Ucraina.

L-am surprins lucrând asupra unor sculpturi care în curând vor pleca în diverse colţuri din ţară şi chiar în Ucraina. Meşterul însă a făcut o pauză şi ne-a vorbit despre ocupaţia sa şi despre tendinţele în materie de pietre funerare.

A cunoscut arta mai întâi prin desen, fiind elev la Şcoala de Arte din Soroca. „Mama mi-a pus creionul în mână şi m-a îndemnat să desenez. Eu desenam, îmi plăcea mult. Tot mai mult însă mă simţeam atras de obiectele în volum, tridimensionale. Prin desen poţi reda bine culorile, eu însă vroiam să redau şi formele. Prin sculptură poţi reda figurile în volum, iar fiecare unghi de vedere este o imagine nouă”, povesteşte meşterul cu pasiune.

La început a cochetat cu lemnul, dar şi-a dorit să încerce ceva nou, aşa că a ales piatra. Abilităţile de bază în ale sculptatului le-a dezvoltat la Colegiul de Arte din Soroca, studiile încoronându-se cu o sculptură în piatră expusă şi acum în instituţie. A mai lucrat mult asupra sa, tinzând spre perfecţiune: „M-am dezvoltat singur, dar încă mai trebuie, văd că mai este mult de învăţat”, spune dânsul.

 Sculptura Maicii Domnului cu doi îngeri, realizată de meşterul Crâjanovschi, înfrumuseţează o intersecţie din s. Rubleniţa
Sculptura Maicii Domnului cu doi îngeri, realizată de meşterul Crâjanovschi, înfrumuseţează o intersecţie din s. Rubleniţa

Printre lucrările lui Sergiu sunt dintre cele cu tematică religioasă: pietre funerare, monumente, troiţe, sculpturi ale sfinţilor, precum şi obiecte de decor şi arhitectură: bănci, balustrade din piatră, lei, statui etc. Le realizează cu aceeaşi plăcere, iar munca sa îi aduce nu doar satisfacţie morală, dar şi un venit cu care îşi întreţine familia.

 

 Sergiu Crâjanovschi ne demonstrează schiţa monumentului funerar pentru mormântul scriitorului Dumitri Matcovschi
Sergiu Crâjanovschi ne demonstrează schiţa monumentului funerar pentru mormântul scriitorului Dumitri Matcovschi
 Monumentul funerar pentru mormântul scriitorului Dumitru Matcovschi din Vadul Raşcov
Monumentul funerar pentru mormântul scriitorului Dumitru Matcovschi din Vadul Raşcov / Din arhiva personală

 

Monumentele funerare sunt cele mai solicitate, iar criza financiară nu a scăzut din numărul comenzilor în acest an, susţine meşterul. Modelele şi dimensiunile diferă de la om la om, adaogă el, cert este că moldovenii nu prea îndrăznesc să iasă din tipare şi se orientează după „cum e la vecin”. „Oamenii se sfiiesc să comande monumente mari, ca să nu fie judecaţi că se fălesc şi invers, cele de dimensiuni mici nu le vor ca să nu-i creadă zgârciţi. Eu le sugerez să facă alegerea în dependenţă de relaţia pe care au avut-o cu răposatul, indiferent ce ar spune lumea. Aceasta este o exprimare a atitudinii personale”.

Cele mai multe dintre lucrări le gândeşte singur, fără a se inspira de undeva. „Aşa este mai interesant, în rezultat este o lucrare de autor”, afirmă sculptorul, care este receptiv la ideile clienţilor, dar neapărat face recomandări şi sugestii pentru ca, în final, lucrarea să fie deosebită.
Îşi iubeşte mult ocupaţia, deoarece „Din nimic faci ceva frumos. Iei un bloc din piatră fără forme şi începi să cauţi acele forme. Când găseşti şi realizezi o lucrare, rămâi foarte mulţumit”, explică soroceanul.

Din arhiva personală

Piatra de Cosăuţi reprezintă o materie perfectă pentru a reda ideile meşterului. „Este preţuită atât în ţară, cât şi peste hotare. Se lucrează bine, arată plăcut, are culoare plăcută. Se mai utilizează acum şi la decorul caselor, a zonelor de odihnă, a bazinelor. Are calităţi bune”.
Întrebat câte lucrări a realizat până în prezent, Sergiu Crâjanovschi a spus că e greu de răspuns, întrucât a muncit mai mulţi ani pentru un agent economic, realizând şi atunci zeci de sculpturi în piatră. Îşi numără lucrările ca autor cu drepturi depline de doi ani, de când este liber profesionist.

Orice lucrare sofisticată este o provocare de a crea ceva original, de a se depăşi. Iar o mare dorinţă a sculptorului este să lase ceva ca amintire oraşul natal: „Aş vrea să realizez o lucrare pentru Soroca, spre exemplu, sculptura Domnitorului Ştefan cel Mare. Nu ştiu, poate voi trăi totdeauna aici, poate nu, dar aş vrea să las o urmă, o amintire”, ne-a confesat meşterul pe finalul întâlnirii.

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

Lasă un răspuns