Regia Apă Canal Soroca: probleme – da, soluţii – ba!

RACul merge înapoi?

S.A. “Regia Apă‑Canal” (RAC) Soroca este o întreprindere municipală pe cât de importantă, pe atât şi de problematică. Ani la rând problemele întreprinderii rămân neschimbate: pierderile prea mari de apă care acum constituie 48 la sută, implementarea deficitară a unor proiecte, majorarea datoriilor istorice faţă de “Acva Nord” etc. Între timp fosta Direcţie Apeduct şi Сanalizare a primăriei a devenit S.A. “Regia Apă‑Canal”, acţionar unic fiind Consiliul orăşenesc (CO), şi chiar dacă aceasta „şi‑a schimbat blana” nu prea se grăbeşte să scape şi de „nărav”-uri. Noul Consiliu de Administrare (CA), ales la şedinţa CO din luna octombrie, spune prin membrii săi că a găsit întreprinderea în haos, iar din conducerile anterioare au făcut parte persoane incompetente. Ba mai mult, aceştia cred că şi unii specialişti au fost complici la „pierderile” apei şi nu numai, căci nici până acum nu pot găsi vreo 1200 de sigilii, peste 1,3 km de funie pentru ele şi mai multe tipuri de ţevi. În procesul‑verbal de inventariere a bunurilor din 8 decembrie 2015 se menţionează că s‑a depistat un “neajuns de bunuri materiale în sumă de 167520,93 lei”.

304-OdN-250216SauVictor Său, primarul oraşului Soroca
Şedinţele pe care le am cu conducerea nouă a RAC sunt un pas pentru comunicare şi colaborare, dar ei foarte mult se axează pe critică şi mai puţin pe planificare şi realizare.

Au fost sesizate şi organele de drept

Iurie Todirean, preşedintele CA al întreprinderii, ne‑a declarat că inițial a făcut o ședință cu colectivul, unde a ascultat fiecare şef de secţie şi lucrător. “Eu le‑am spus: cum vedeţi voi situaţia dacă primiţi leafa de un an de zile doar pe bucăţi? Colectivul ne‑a spus că trebuie schimbată conducerea care nu a făcut o întreprindere unită. Fiecare avea în întreprinderea dată câte 10‑15 lucrători şi comanda cum dorea cu colectivul, ca racul, broasca şi ştiuca. Noi am pus de‑odată în cornul mesei partea legală. De ce? Fiindcă fiecare şef de secţie avea funcţii, dar nu şi responsabilitate, fiecare îşi făcea chestiile personale. La întreprinderea dată erau clanuri întregi de neamuri, Malîş superior, Malîş junior şi alte rude, toţi lucrau la RAC neavând diplome tehnice. Regiei i s‑au pus pe gât datorii şi sume enorme în baza unui proiect din care noi nu avem nici un beneficiu, pur şi simplu a fost implementat fiindcă trebuia să se implementeze, iar banii nu au fost băgaţi toţi în proiectul de renovare a reţelelor, o parte din bani au rămas pe la oameni prin buzunare. Noi am sesizat Procuratura, CNA, Ministerul de Interne și aşteptăm rezultatele”, a afirmat Iurie Todirean.

305-OdN-250216TodireanIurie Todirean, preşedintele Consiliului de Administrare RAC
Din primele zile de când am venit aici am spus că noi vom duce cont de ceea ce s-a făcut bun, căci ceea ce s-a făcut rău noi cunoşteam fiindcă suntem cetăţenii ai oraşului Soroca. După investirea noastră în funcţie noi am început cu inventarierea. Şi când am văzut cazurile acestea s-au început întrebările, dar în loc de răspuns am văzut ameninţări, scandaluri şi învinuiri.

Opinia managerilor

Am discutat despre primii paşi şi planurile de dezvoltare ale întreprinderii cu noul administrator al RAC, dar, cu regret, peste câteva zile Constantin Ciumac a decedat într‑un accident rutier…

I‑am întrebat despre starea întreprinderii pe doi dintre ultimii administratori ai acesteia. “În orice situaţie, când este vorba de succese sau insuccese, se apelează în primul rând la managerul întreprinderii, ne‑a zis Anatol Samburschi. Datele economice ale activităţii întreprinderii vorbesc de la sine. Haideţi să ridicăm activitatea mea din 2012‑2015 în calitate de manager, vedeţi și activitatea altor manageri. Când conduci întreprinderea, trebuie să fii gospodar, să ştii că uite atâta acumulezi şi atâta cheltui. Sunt anumite reguli de joc în economie, eu am demonstrat că întreprinderea poate să aibă şi plus venit şi am redus cheltuielile cu 30%”. La rândul său, domnul Malîş ne‑a dat exemplu proiectul din „Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă” care, în opinia sa, a fost implementat mai bine decât în alte oraşe. “Soroca din cele patru milioane de euro a cheltuit un pic mai mult de jumătate de milion pe procurarea tehnicii, iar restul de trei milioane şi jumătate au fost investite în reţelele de apeduct şi canalizare. La Floreşti bugetul a fost de 7 milioane euro, la Orhei de 6 milioane euro, Ceadîr Lunga 7,7 milioane euro, iar noi cu cele 3 milioane şi jumătate am construit mai multe reţele decât celelalte oraşe”. Şi fiindcă a venit vorba de proiectul de extindere a sistemului de apeduct şi canalizare, ideea foarte bună a fost aplicată pe alocuri foarte prost. Şi până astăzi în partea de jos a oraşului apa curge în paralel prin reţelele vechi şi noi, iar ultimele nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. Au rămas agenţi economici şi locatari care nu au fost racordaţi la reţeaua nouă, iar unele drumuri, cum ar fi de pe strada Teilor, aşa şi nu au mai fost restabilite după încheierea lucrărilor. “Noi am început comutările de la reţelele vechi la cele noi pe străzile Independenţei şi Alexandru cel Bun, afirmă Albert Malîş. Urmau ca lucrările să continue, fiindcă proiectul prevedea ca acestea să fie finisate până la 1 decembrie. Noi deja făceam comutările pe străzile adiacente, aşa că ei (noua administraţie — n.a.) din octombrie, de când au preluat conducerea, puteau să finiseze conectările în această regiune. Dacă este să vorbim de calitatea lucrărilor efectuate în oraş, am și eu oarecare obiecţii. Dar în general s‑a realizat de două ori mai mult decât a fost planificat. Recunosc că finalul proiectului a fost cam neclar. Noua conducere a Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) a decis să transfere banii alocaţi pentru refacerea drumurilor deteriorate la extinderea apeductului cu 2 km pe strada Cosăuţi şi Voiţehovschi, deoarece eram în campania electorală pentru alegerile locale. Pentru aceasta au fost luaţi o parte din banii preconizaţi pentru conectare, asfaltare şi miniexcavatoare. Acum RAC Soroca trebuie să refacă strada Teilor, dar şi celelalte conectări din banii întreprinderii”. Cât priveşte faptul că administratorul şi‑a angajat feciorul în UIP, Albert Malîş ne‑a spus că a fost obligat de situaţie să o facă. “În perioada de implementare a proiectului din 2011 de la noi au plecat doi finanţişti din varii motive, dar şi doi traducători. Astfel că la final am fost obligat să‑l angajez în acest proiect pe feciorul meu, deoarece el cunoaşte bine atât limba engleză, cât şi finanţele. El a fost angajat temporar pentru o perioadă de 7‑8 luni”. Într‑un act semnat de specialiştii întreprinderii la 6 februarie 2016, aceştia constată că la apeductul construit recent nu s‑au respectat toate cerinţele proiectului şi regulamentele în construcţii. Şi anume “patul de nisip al ţevii a fost îndeplinit la ochi, la locurile îmbinării ţevilor nu s‑a petrecut compactarea şanţului, nu s‑au prevăzut peste tot masive de ancoraj” şi altele. Apropo, nici recepţia finală nu a avut loc, deoarece fosta conducere a fost schimbată până la terminarea proiectului, iar noii responsabili nu doresc să‑şi asume responsabilitatea din motiv că nu sunt siguri dacă totul a fost făcut conform proiectului. Sunt multe necla-rităţi şi la reţelele extinse în cadrul aceluiaşi proiect spre Egoreni, Zastânca, Regina Maria, Rubleniţa şi Hristici, iar unii aleşi locali sunt sceptici în privinţa faptului dacă tot ce este scris în documente se găseşte şi în pământ. Printre altele, la una dintre şedinţele de lucru de la primărie s‑a menţionat că la RAC Soroca a fost achiziţionat anterior un aparat special care poate să verifice diametrul ţevilor instalate în pământ, dar şi să depisteze scurgerile fără a fi necesitatea de a săpa. Doar că de mai mulţi ani acesta se prăfuieşte, fiindcă “nimeni din specialişti nu vrea să‑şi asume responsabilitatea să lucreze cu el, deoarece este foarte scump”. Reiese că banii au fost investiţi în utilaj prea scump pentru a fi scos din depozit? Şi încă ceva, anual RAC Soroca cheltuie 600 mii de lei pentru profilaxia sondelor din Egoreni, a căror exploatare este interzisă de Guvern, iar pentru paza fostului complex de epurare de la Ţekinovka, din care s‑a furat cam tot ce se putea, se alocă anual alte 400 mii de lei.

303-OdN-250216SamburschiAnatol Samburschi, fost administrator RAC
Cea mai mare problemă a RAC Soroca este activitatea managerului, fiindcă partidele sunt partide, dar profesionalismul este profesionalism. Un om se vede după cărările pe care le lasă pe zăpadă în urma lui.

Semne de întrebare

În cadrul unei şedinţe de lucru membrii CA au menţionat că jumătate dintre cele 5000 de contoare achiziţionate în cadrul ultimului proiect sunt defectate. Iar lipsa sigiliilor şi a funiei pentru ele au pus‑o pe seama lui Igor Focşa, şeful Secţiei de evidenţă şi lucru cu clienţii. L‑am contactat ulterior pe domnul Focşa, care a dezminţit acuzaţiile. “Ştiţi prin ce se manifestă furtul? Prin instanţa de judecată se demonstrează dacă persoana a furat. La ziua de astăzi de sigilii sunt responsabili tehnicienii, eu nu am defel atribuţii la ele. La contoare sunt tot tehnicienii, iar ele se numără după şeful de secţie. Eu am inventarierea anuală şi în act totul este la 100%. Nu sunt stricate jumătate dintre contoare, cum spun ei. Din 5000 de contoare primite la ziua de astăzi în depozit sunt 2000, dintre care doar 33 de contoare au ieşit din procesul de muncă. Cele peste 1200 de sigilii nu se ajung de atunci de când activau cei care astăzi mă învinovăţesc, eu am actul şi pot demonstra aceasta”. Igor Focşa a ţinut să menţioneze că proiectul a fost implementat prost din cauza conducerii UIP şi RAC. “Referitor la faptul că proiectul a fost prost implementat vinovat este UIP, care a fost împreună cu Albert Malîş. Eu am şi hârtiile confirmative. Mai mult ca atât, în legătură cu cele 12 milioane de lei datorii care sunt la ziua de astăzi, în şase luni de zile domnul Malîş a adus două milioane de lei datorii. Iar întreprinderea în ziua de astăzi se duce de râpă şi mai tare”, a accentuat Igor Focşa.

301-OdN-250216MalisAlbert Malîş, fost administrator RAC
Eu cred că achitarea salariilor din fondul pentru credite este un lucru rău, deoarece aceasta va afecta starea financiară a primăriei oraşului şi raionului, fiindcă aceştia sunt garanţii în cadrul proiectului în cazul în care întreprinderea nu va avea bani să plătească ratele. Eu cred că trebuie să fie lăsate la o parte ambiţiile, metodele primitive şi obligaţiile faţă de membrii de partid.

Elena Bodnarenco trage alarma

Fostul primar al oraşului Soroca, doamna Elena Bodnarenco, în prezent deputat, consideră totuşi că proiectul a fost un succes, deoarece a fost majorat volumul de apă vândută şi au fost micşorate pierderile care anterior erau de până la 60%. Dumneaei a ţinut să se expună în legătură cu activitatea RAC în cadrul un briefing. “Conform proiectului dat au fost construite 89,6 km de apeduct şi 1,3 km reţele de canalizare. Dar au fost planificaţi în total 53 de km, s‑a făcut cam cu 37 km mai mult. Dacă vorbim de oraş, au fost construite adăugător reţele de aprovizionare cu apă pe străzile Boris Glavan, Mihai Viteazul, Maiakovschi, Turghenev, Bănulescu‑Bodoni, strada şi stradela Studenţilor, a fost acoperit tot microraionul maternităţii cu reţele magistrale şi interne”. Elena Bodnarenco ne‑a mai informat că se doreşte majorarea tarifelor pentru consumatorii din Soroca. “La 21 ianuarie RAC Soroca a înregistrat la primăria oraşului o cerere de majorare a tarifului pentru consumatori şi anume de 22,17 lei/m3 pentru populaţie, 40,61 lei/m3 pentru instituţiile bugetare şi 34,57 lei/m3 pentru agenţii economici. Într‑adevăr, condiţiile BERD au fost majorarea tarifelor, dar managementul întreprinderii când noi am executat proiectul ne‑a permis de a achita obligaţiunile întreprinderii la amândouă proiecte, păstrând tariful de 15,27 lei plus primii doi metri cub de apă la tariful vechi de 10,80 lei. Noi treptat am micşorat datoriile istorice faţă de “Acva Nord” şi nu am avut datorii curente”, a subliniat fostul primar al oraşului. Totodată deputata consideră că actuala conducere a CA a făcut mai multe schimbări spre binele echipei de la conducere, dar nu a întreprinderii. “A fost schimbat administratorul şi schimbate statele de personal, fiind introduse două unităţi de conducători — director comercial şi director tehnic, a fost adăugat un şef al pazei. Au fost modificate salariile de bază ale conducătorilor, dacă fostul administrator primea 5720 lei, noul salariu a fost stabilit la 10 mii de lei. Salariul contabilului‑şef a fost majorat de la 4600 până la 7600, aceiași sumă o vor primi directorul comercial şi tehnic, dar şi şefului pazei. Salariile membrilor CA au fost majorate de la 1300 la 1900. Numai pentru unităţile pe care le‑am numit au crescut cheltuielile cu aproape 50 mii de lei lunar. A fost scoasă şi limita de combustibil care era de maxim 100 litri lunar pentru maşina de serviciu a administratorului. Iar datoriile faţă de ÎS “Acva Nord” au crescut, iar în total sunt de aproape 13 milioane de lei. Întreprinderea riscă să fie falimentată, iar noi riscăm să nu fie achitate sumele şi procentele pentru cele două credite”. Contabila‑şefă a RAC o contrazice pe doamna Bodnarenco în privința salariilor. “Cele mai mici salarii la noi sunt de 2500 de lei, iar cel mai mare a fost aprobat recent pentru administratorul instituţiei de 7500 lei, zice Angela Anici. Salariile se achitau la noi parţial, cam câte 1000‑1500 de lei. Dar de când este instituit în funcţie noul CA salariile se achită integral. La 31 ianuarie noi mai aveam datorii istorice la salarii de cinci sute mii de lei, dar în octombrie era de un milion şi două sute mii de lei”. Contabila a recunoscut însă că pentru achitarea salariilor se iau bani şi din fondul pentru achitarea creditelor. Actualul primar, domnul Victor Său, ne‑a îndemnat să ne amintim de proiectele similare implementate pe parcursul primului său mandat. “În anii 2007‑2011, am atras două proiecte, unul de 27 milioane de lei apoi altul de 15 milioane de lei, este o sumă mare. Banii au fost investiţi şi valorificaţi, iar până la ziua de astăzi nu a apărut nici o întrebare la investirea şi calitatea lucrărilor. La acele sectoare pierderile în prezent sunt de până la 16‑18% şi sper ca tot oraşul să aibă aşa pierderi”.

300-OdN-250216BodnarencoElena Bodnarenco, deputat
M-am adresat la Procuratura Generală dar încă nu am primit un răspuns. Anume acesta este organul care are dreptul şi posibilitatea de a controla cifrele. Angajarea membrilor de partid (Partidul Nostru – n.a.) pentru poftele electorale din contul locuitorilor oraşului Soroca întrece deja orice măsură. Solicit examinarea situaţiei create şi darea de seamă a consiliului de administraţie şi a reprezentanţilor întreprinderii.

Iniţial redacţia a solicitat primăriei să organizeze o conferinţă de presă unde să fie invitate la aceeaşi masă toate părţile implicate, dar se pare că nu toţi cei vizaţi au acceptat acest lucru. Astfel că ne asumăm dreptul să nu reacţionăm la fiecare replică în parte, ci doar la o discuţie comună. Şi fiindcă administraţia RAC, Elena Bodnarenco, Albert Malîş şi Igor Focşa ne‑au prezentat mai multe documente care vin să le argumenteze opiniile, le-am plasat pe toate pe pagina noastră electronică, pentru a putea fi studiate de cei interesaţi. Totodată aşteptăm rezultatele anchetelor din partea organelor de drept.

 

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

*