Muzeul Judeţean organizează într-o manieră modernă o expoziţie de pictură şi sculptură
Muzeul Județean Buzău, instituție de cultură ce funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Buzău, anunță organizarea unei expoziții de excepție la sediul Colecției de Artă și Etnografie Populară Vergu Mănăilă. O serie de renumiți artiști plastici din București vor expune lucrări de pictură, sculptură și grafică într-o manieră modernă, inedită pentru piața culturală buzoiană. Artiștii expozanți sunt: Brândușa Bontea, Irina Florescu, Alexandru Papuc, Ștefan Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Magda Pelmuș, Mircea Barzuca, Dinu Abăluță, Paula Ribariu și Sanda Buțiu. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 14 iunie, ora 17.00, la sediul Colecției de Artă și Etnografie Populară Vergu Mănăilă, str. Războieni, nr. 8, Buzău. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 14-16 iunie. Intrarea la vernisaj va fi liberă. Program de vizitare: luni: închis; marți-duminică: 10.00 — 18.00. Preț bilet: individual — 4 lei; grup (10 persoane) — 2 lei; elevi și studenți — 1 leu.
Se reia cercetarea arheologică la Cetatea dacică de la Târcov
Muzeul Județean Buzău a reluat cercetările arheologice în cetatea dacică de la Târcov — ”Piatra cu Lilieci”, șantier arheologic devenit tradiție pentru cercetarea arheologică din România. Cetatea a funcționat în perioada domniei regelui Decebal și a rămas nelocuită după războaiele cu romanii din anii 101-102 și 105-106 e.n. Cetatea de la Târcov se află la aproximativ 7 kilometri nord de comuna Pârscov, în apropierea satului Târcov. Este plasată pe o culme greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte și o înălțime maximă de 735 metri. Cetatea se află într-o poziție dominantă asupra văii Buzăului, ceea ce, cu siguranță, i-a conferit un important rol militar.
Datele oferite de descoperirile arheologice au indicat că această cetate a funcționat în a doua jumătate a sec. I p. Hr., în perioada domniei regelui Decebal. Cel mai probabil, această fortificație a avut un rol în sistemul defensiv organizat de Decebal. Din punct de vedere morfologic situl se împarte în două unități distincte: un platou-acropolă, lung de 160 de metri și o succesiune de 3 terase, dintre care cel puțin două sunt fortificate cu ziduri de piatră și lemn. În cursul cercetărilor arheologice au fost descoperite resturi de construcții, dintre care unele incendiate, precum și numeroase gropi menajere sau vetre pentru foc. Săpăturile arheologice au adus la lumină numeroase artefacte, dintre care cele mai numeroase sunt fragmentele de vase ceramice provenind de la chiupuri, borcane, căni, fructiere, cești-opaiț, kantharoi, castroane și străchini. În afara vaselor ceramice au mai fost descoperite unelte și ustensile din fier, cuțite, cuie, scoabe, arme (vârfuri de lance și de săgeți), podoabe și piese de port din bronz și mărgele din sticlă, precum și râșnițe din piatră. Cetatea și-a încetat locuirea, probabil, în timpul războaielor cu romanii din anii 101-102 și 105-106 e.n.
Colectivul științific de cercetare al acestui şantier arheologic este format din dr. Sebastian Matei — responsabil științific şi dr. Daniel Costache, ambii de la Muzeul Județean Buzău, și dr. Valeriu Sîrbu, de la Institutul de Arheologie București.
Drum expres Buzău-Focșani
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Elaborarea documentației tehnico-economice pentru Drum expres Buzău-Focșani”. Valoarea totală a acestui contract este de 29.361.900 lei (cu TVA), finanțarea urmând să fie nerambursabilă, alocată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014- 2020. Perioada de implementare a proiectului este de 24 luni, respectiv între 31 octombrie 2018 și 30 septembrie 2020, la care se adaugă, dacă este cazul, și perioada de desfășurare a activităților proiectului înainte de semnarea Contractului de Finanțare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor. Proiectul face parte din Master Planul General de Transport, prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere trebuie să realizeze un drum de mare viteză care să facă legătura dintre Muntenia și Moldova pe traseul Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău. În prezent, circulația mașinilor dintre Buzău-Focșani–Bacău se desfășoară pe DN 2, drum cu o bandă pe sens și un acostament consolidat de 1,5 metri care este folosit ca și bandă de circulație. Toate volumele de trafic sunt nevoite să se deplaseze cu viteză redusă de 50–70 km/h în zonele unde DN 2 traversează localitățile, ceea ce generează mărirea timpilor de transport, cu pierderi economice importante, poluare fonică și emisii de noxe.
Milea Mihail,
Pr. prof. dr. , de la Buzău, special pentru Observatorul de Nord
