Să păstrăm patrimoniul arhitectural-istoric!

Starea patrimoniului arhitectural-istoric autohton lasă de dorit, iar ceea ce este în intenţii şi vorbe mai rar se transformă în fapte. În raionul Soroca avem 411 monumente arheologice, istorice, arhitecturale şi de artă, dintre care 66 sunt în oraş. Soroca este o urbe ce are un loc deosebit în istoria naţională, iar Ministerul Culturii şi Parlamentul urmează să ne atribuie în curând statutul de oraş istoric, unicul de acest fel din Republica Moldova.

Şi chiar avem cu ce ne mândri, numai cetatea medievală cât face (apropo, după redeschiderea acesteia din vânzarea biletelor s-au adunat până acum circa 170 mii de lei — n.a.). În plus, la Soroca s-au mai păstrat clădirile de epocă ce au fost construite în a doua parte a secolului XIX şi prima parte a secolului XX, în unele dintre aceste monumente se află sediile unor instituţii ale statului, altele fac parte din fondul locativ. Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca, afirmă că în comparaţie cu ceea ce se întâmplă la Chişinău, în Soroca situaţia se deosebeşte. “La noi se mai păstrează, dar avem altă problemă: multe clădiri au fost privatizate şi intră în fondul locativ. Aşa că ar trebui ca proprietarii lor să fie atenţionaţi că aceste construcţii fac parte din patrimoniul nostru cultural. Reparaţiile faţadelor acestor clădiri trebuiesc gestionate de arhitectul oraşului pentru a nu fi schimbate, iar dacă se scot geamurile trebuie puse altele în loc tot din lemn, dar nu termopane”, zice domnul Bulat.

Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca:“Avem nevoie un concept unde să fie o concordanţă dintre monumentul arhitectural şi trotuare. La noi în oraş totul este peticit, fiecare a făcut cum vrea. Odată cu primirea de către Soroca a statutului de oraş istoric primăria ar trebui să facă un concept şi să fie foarte dură şi strictă în păstrarea imaginii ca oraş vechi. Clădirile vechi nu trebuie să aibă termopan şi nici bisericile, care tot sunt monumente de arhitectură de valoare naţională”

Cei care au ajuns vreodată pe străduţele unor oraşe cultural-istorice europene cred că au fost plăcut surprinşi de atmosfera de odinioară care persistă şi astăzi. Căsuţe cu aspectul de altădată, caldarâm cu parfum de istorie, felinarele aprinse noaptea şi curăţenia păstrată — acestea sunt atributele care, din păcate, nouă ne mai lipsesc. Grigore Guţu, arhitectul oraşului, consideră că lacunele în legislaţie au un rol important în degradarea situaţiei. “Proprietarii de bunuri care sunt patrimoniu, cu părere de rău, nu numai că nu-şi aduc aportul la întreţinerea obiectivelor date, dar au o atitudine incorectă faţă de ele, fără a ţine cont de faptul că sunt monumente istorice. De multe ori fac intervenţii în constructivele importante şi schilodesc faţada clădirii, lipsindu-le de corniere, cornize şi coloane. Legislaţia nu este perfectă şi nu stipulează faptul dacă o persoană ar face o intervenţie la aşa obiect, cum s-ar putea de stopat. Totul se limitează la constatarea intervenţiei ca o construcţie neautorizată sau intervenţie în construcţie, se aplică amendă fără să fie obligaţi să demoleze construcţia nouă, fiindcă noţiunea de demolare în contenciosul administrativ nu este. Atunci când se face tranzacţia notarială, Oficiul cadastral trebuie să ducă o evidenţă şi să anunţe că edificiul este un monument istoric, pentru astfel de clădiri trebuie să fie o despărţitură specială în compartimentul de cadastru”, ne-a declarat arhitectul. Cât priveşte instalarea plăcuţelor pe aceste edificii, care să-i atenţioneze pe proprietari şi simplii orăşeni că acestea fac parte din patrimoniul arhitectural-istoric, se aşteaptă vremuri mai bune. “Noi am iniţiat această idee, dar nu s-a luat nici o decizie şi s-a motivat că nu avem bani ca să fie puse aceste plăcuţe. Dar consider că este un lucru bun”, opinează Grigore Guţu.

Starea patrimoniului arhitectural-istoric din oraşul Soroca poate fi asemănată cu un păhar pe jumătate plin (sau gol) cu apă. Partea bună este că mai avem încă monumente arhitecturale ce înfrumuseţează oraşul, iar partea rea este că multe se află într-o stare nesatisfăcătoare. Unele edificii, care doar formal sunt protejate de stat, se ruinează de la an la an, cum ar fi şi fosta clădire a Zemstvei. “Clădirea Zemstvei este importantă pentru patrimoniul nostru, îmi spune Nicolae Bulat, din câte ştiu, ea este privatizată, iar cei care o deţin vor să înceapă procesul de proiectare şi restaurare a clădirii. Această clădire face parte din istoria noastră, iar locul este unul frumos şi interesant. Printre cele mai importante clădiri din patrimoniul nostru istoric şi arhitectural care s-au păstrat ar mai fi fosta şi actuala clădire a muzeului, unde se afla cândva farmacia, clădirea de la răscrucea străzilor Independenţei cu Kogălniceanu, unde s-a aflat Administraţia Financiară a judeţului Soroca, clădirile Colegiului Pedagogic „Mihai Eminescu”, odinioară liceul de fete “Domniţa Ruxanda” şi liceul de băieţi “Alexandru Xenopol”, clădirea Сolegiului Tehnic Agricol, edificiul fostei şcoli normale “Petru Maior” şi altele. Cea mai veche clădire de la noi care s-a păstrat şi astăzi este fostul sediu al spitalului militar, construit în anii 1846-1848, în care se află în prezent Serviciul de Arhivă”.

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor:

“Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor în perioada 2010-2015 a efectuat o inventariere a patrimoniului cultural-istoric din Republica Moldova, după Registrul monumentelor. Astfel, daca e să ne referim la situaţia reală în care se găsesc aceste obiective cu statut protejat, putem concluziona ca situaţia este una catastrofală, deoarece în ultimii 20 de ani statul Republica Moldova nu a depus nici un efort pentru conservarea-restaurarea şi punerea în valoare a acestui patrimoniu, nu au fost alocate surse financiare pentru întreţinerea adecvată a monumentelor de istorie şi arhitectură, Legea ocrotirii monumentelor, prin normele sale fiind neaplicată”

Prin 1846 s-a lucrat asupra primului plan de construcţie a Sorocii de jos, pregătit de un specialist în Cadastru pentru străzile dinspre actuala primărie şi până la stadion. Astfel, aranjarea organizată şi bine structurată de aici o datorăm acelui plan, iar mai aproape de cetate pot fi întrezărite urmele oraşului medieval, ce are o aranjare mai primitivă. Şi chiar dacă mai sunt probleme, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor consideră Soroca un bun exemplu în acest domeniu. “Ne bucurăm că deja la nivel local în unele raioane este o luare de atitudine, respectiv Soroca şi Hânceşti sunt pentru noi un exemplu, prin realizarea unor proiecte de conservare, restaurare, cu atragerea fondurilor europene, ne-a declarat Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor. Dar mai rămân multe de făcut, la Soroca trebuie sa atragem atenţia că avem Casa Zemstvei care necesita urgent un proiect de restaurare, la moment fiind abandonată se află într-o situaţie avansată de degradare. Este foarte important să luam o atitudine responsabilă faţă de acest domeniu, atât la nivel central, cât şi la nivel local, ca toţi actorii din domeniu să urmărim acelaşi scop — salvarea acestui patrimoniu şi realizarea proiectelor care vor prevedea conservarea-restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric”, a conchis domnul Ştefăniţă.

Apropo, oraşul Soroca este unica localitate din Republica Moldova parte a Proiectului “COMUS” (Strategii urbane comunitare în oraşele istorice — n.a.), prin intermediul căruia urmează să fie valorificat patrimoniul cultural imobil, care va fi la temelia dezvoltării economice şi sociale. Astfel, urmează să fie elaborate proiecte de reabilitare ale unor edificii istorice.

Cele mai importante elemente ale patrimoniului arhitectural-istoric din oraşul Soroca: