Într-o seară de primăvară, Rodica Spătaru, educatoare dedicată din orașul Florești, își petrece timpul în grădina sa plină de flori, unde fiecare plantă are o poveste. După o zi de muncă la grădiniță, fiind educatoare, unde își dă frâu liber imaginației, Rodica revine acasă și își găsește liniște în mijlocul florilor pe care le îngrijeşte cu dragoste și pasiune. Este locul în care își reîncarcă bateriile și se simte conectată la un univers al frumuseții naturale.
O pasiune născută din copilărie
Dragostea pentru flori a Rodicăi Spătaru se naște încă din copilărie, când creștea într-o familie modestă, dar plină de valori. „Am crescut într-o familie modestă, dar am fost educați să fim oameni buni și mari. Puține posibilități erau pe atunci pentru a-ți ocupa timpul liber, era joaca în mahala, dar eu de felul meu eram un pic mai rezervată, mai modestă, așa că îmi petreceam mult timp printre cărți”, își amintește Rodica. Această pasiune pentru lectură, combinată cu dorința de a evada într-o lume frumoasă, a fost fundamentul dragostei sale pentru natură și flori.
Mai târziu, când a achiziționat terenul pentru casa pe care soțul ei a construit-o în decurs de șapte ani, grădinăritul a devenit o parte din viața ei. „Am început să plantez flori de grădină și fiecare mugur care răsărea din pământ îmi crea emoții de nedescris”, spune ea. De atunci, grădina ei a devenit un refugiu personal, un loc în care se simte cu adevărat acasă.
Rodica nu doar că iubește florile, dar și le înțelege foarte bine nevoile și particularitățile. „Am început să-mi doresc soiuri sofisticate, rare, diferiți copăcei decorativi. Pentru mine este ca o vânătoare de frumos. Când caut ceva și obțin, sunt cea mai fericită”, adaugă ea. Grădina sa este un adevărat mozaic de plante, fiecare fiind așezată cu grijă, conform unei reguli de estetică personalizate. „Nu plantez plantele în rând, ci haotic, așa cum se împodobește bradul de Anul Nou, în triunghi. Ca să nu se acopere una pe alta și să arate estetic bine.”
Florile pe care le îngrijește, numără la moment aproximativ 500 specii și sunt o parte dintr-un peisaj în continuă schimbare. Rodica preferă să experimenteze cu diverse specii, urmărindu-le dezvoltarea pe măsură ce grădina prinde viață. „Anotimpul meu preferat este primăvara, atunci când renaște totul. Când intru în grădina mea, parcă sunt într-o celulă plină cu vise”, povestește ea. Își amintește cum folosește rețelele sociale pentru a descoperi noi soiuri de plante și pentru a admira grădinile altor iubitori de flori din Ucraina și România.
O pasiune susținută de familie
Deși este o activitate ce necesită mult timp și energie, Rodica nu este singură în această pasiune. Familia ei o sprijină constant. „Soțului meu îi place această pasiune a mea, mereu mă admiră. În plimbările mele prin grădină, mai tot timpul mă însoțește mezina, Elisa, se vede că are și ea o dragoste mare pentru flori”, spune Rodica. Chiar și fiul său, Stelian, a contribuit la acest hobby, oferindu-i bani din economiile sale pentru a cumpăra un copac scump.
Pentru Rodica, florile sunt mai mult decât simple plante; sunt parte dintr-o poveste personală și dintr-o viață trăită cu bucuria de a înfrumuseța lumea din jur. „Fiecare copăcel sau floare din grădina mea are o istorie anume și în spatele multora dintre ele sunt persoane dragi mie care m-au ajutat să le am”, adaugă ea cu recunoștință.
În ciuda provocărilor care vin odată cu îngrijirea unei grădini, Rodica nu se dă bătută. Chiar dacă uneori pierderile de plante sunt inevitabile, ea continuă să învețe și să experimenteze. „Mai bine renunț la o bucată de pâine decât la o floare ce tare mi-o doresc. Cum se spune, sunt oameni care hrănesc trupul, eu prefer să-mi hrănesc sufletul”, spune ea. Iar acest suflet, plin de frumusețe și inspirație, este reflectat în fiecare colț al grădinii sale.
Pasiunea Rodicăi Spătaru pentru grădinărit nu este doar un hobby, ci o adevărată cale de a trăi. Ea reînvie în fiecare zi magia unei lumi pline de frumusețe și liniște, îmbinând creativitatea cu răbdarea și dăruirea față de natură. În fiecare floare plantată, în fiecare copăcel în creștere, Rodica își găsește un sens al echilibrului și al împlinirii, susținută de iubirea familiei sale.
Ina RÎBALCHIN
