Educație
…În luna iulie, pe masa miniștrilor ar urma să apară un proiect de hotărâre care ar trebui să reglementeze și legalizeze donațiile cetățenilor către instituțiile de învățământ din Moldova. Dacă va fi votat, din anul 2025, părinții vor putea oferi legal bani grădinițelor și școlilor. Inițiativa vine să reducă plățile informale din sistemul educației și să ofere mai multă transparență. Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice în perioada 24 aprilie — 3 mai 2024. În nota sa informativă se menționează faptul că plățile informale sunt persistente sistemului nostru de învățământ, drept exemplu fiind adus un sondaj realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în anul 2020.
Pe scurt, despre proiect
Dacă hotărârea privind donațiile va fi reglementată, la începutul fiecărui an școlar, instituțiile de învățământ vor formula o listă de necesități pentru care vor urma să colecteze bani. Astfel, persoanele care vor dori să contribuie o vor putea face prin sistemul guvernamental de plăți, direct, pe contul școlii. Banii vor trebui să fie oferiți benevol și nu vor putea fi investiți în salarii sau premii. Școala va fi supusă ulterior procedurilor legale privind achizițiile publice și va prezenta rapoarte de utilizarea a acestor bani. Totodată, rapoartele vor fi afișate și pe paginile instituțiilor. Dacă banii acumulați din donații nu vor fi cheltuiți până la finele anului bugetar în curs, aceștia vor putea fi incluși în cheltuielile instituțiilor din următorul an, cu păstrarea obligatorie a destinației.
Cum este motivat proiectul
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a calificat hotărârea drept o „variantă de compromis” care va reduce din plățile informale. Credem noi că asta este o variantă de compromis — ca să putem oferi posibilitatea de a contribui, dar să scăpăm odată și odată de toate plățile informale care distorsionează relația sănătoasă între părinți și instituția de învățământ. Credem noi că asta o să fie un pas în direcția unei relații mai sănătoase. Totodată, în viziunea autorului proiectului de lege, prezența plăților informale este motivată prin faptul că nu există un mecanism legal care ar permite controlul și monitorizarea lor.
Motivele principale al fenomenului plăților informale sunt: lipsa unui regim efectiv de evidență și control al regimului donațiilor; transparența redusă în gestionarea fondurilor colectate din partea asociațiilor de părinți; lipsa unui mecanism funcțional și transparent de informare reciprocă dintre instituția educațională și asociațiile de părinți cu privire la necesitățile și cheltuielile efectuate în cadrul instituției respective.
Nota informativă a hotărârii
În nota informativă mai este stipulat faptul că proiectul va asigura transparență și va spori încrederea donatorilor în managementul financiar al instituțiilor. „Noi nu avem nicio intensificare a acțiunilor pe partea de descurajare a celorlalte forme de colectări.” Cofondatoarea organizației „Părinți Solidari”, Ala Revenco, consideră că acest proiect trebuie să fie doar o parte dintr-un set de măsuri mult mai complet. Aceasta susține că problema taxelor informale este una mult mai complexă și nu este motivată doar de lipsa unui regulament. Din păcate, noi nu avem nicio intensificare a acțiunilor pe partea de descurajare sau sancționare a celorlalte forme de colectări. Dacă deschidem o trecere de pietoni și nu blocăm calea anterioară nesigură, atunci oamenii vor continua să treacă pe unde au trecut, fără a lua în considerare riscurile și pericolele. Este așa și aici. Dacă nu descurajăm, nu întreprindem măsuri pentru a opri fluxul de bani ilegali venit prin fonduri, prin colectări pentru sărbători, pentru cadouri, atunci acest regulament nu își va avea impactul cuvenit.
Ala Revenco a menționat că actualmente acțiunile întreprinse de minister nu sunt suficiente pentru a înlătura taxele informale, iar principalele măsuri care vor duce la eliminarea acestora din sistemul educației țin inclusiv de sancționarea persoanelor implicate în colectarea lor. Ministerul nu examinează cererile și plângerile despre taxe informale, doar le redirecționează către direcțiile respective. La noi, segmentul de sancționare este foarte slab dezvoltat. Și atunci, în cazul în care noi nu avem sancțiuni, poți să vorbești mult și bine că nu este legal sau că nu este corect.
Sondajul IPP arată că, acum patru ani, peste 88% din părinți achitau suplimentar pentru cărți și caiete, 59,2% — pentru reparații, iar 43,3% dintre elevi ofereau bani pentru cadourile cadrelor didactice. De asemenea, majoritatea părinților au declarat că, dacă ar depinde doar de ei, nu ar contribui cu resurse financiare la sistemul de învățământ din Moldova, or, potrivit legii, învățământul este gratuit.
Întrebați despre motivele plăților informale, 18,3% dintre respondenți au menționat că plătesc pentru a îmbunătăți condițiile din școală, iar 18,5% — pentru a ridica calitatea studiilor. 23,1% spun că oferă bani pentru că „plătesc toți, plătim și noi”, iar 31,4% au spus că nu știu sau nu vor să răspundă de ce oferă bani instituțiilor de învățământ.
În urma analizei proiectului, Centrul Național Anticorupție (CNA) a recomandat autorilor să completeze proiectul cu prevederi care să ofere alternative instituțiilor de învățământ care nu dispun de o proprie pagină web unde să publice rapoartele. Am încercat de mai multe ori să contactăm autorii proiectului pentru a afla detalii despre punerea în practică a acestei hotărâri și evitarea riscurilor de presiune asupra părinților. Până la moment, nu am primit niciun răspuns. Într-un final, am expediat o solicitare de informații oficială către MEC, răspunsul căreia ar urma să vină în 10 zile. Odată cu recepționarea, îl vom publica.
Ce spun sorocenii?
Iraida Negru, soroceancă: „Eu aș fi de acord cu legalizarea fondurilor în școli, deoarece în prezent în școli se strâng fonduri dar să spunem așa pe cale ilegală, dar dacă vor fi legalizate eu cred ca vor fi puse sume fixe vor fi monitorizate de cineva și părinți vor cunoaște pentru ce se strâng aceste fonduri și nu vor mai apărea în social media/ în convorbirile de rutină a mămicilor întrebări ca pentru ce se strâng bani?”
Mariana Sochirca, director gimnaziul Stoicani: „Sunt de acord, deoarece aceasta ar atrage după sine mai multe beneficii. Mai întâi de toate, transparența. Atât părinții, cât și autoritățile vor avea acces clar la modul în care vor fi gestionate sursele. Ar fi un ajutor în îmbunătățirea infrastructurii instituției: reparații, achiziționarea unor resurse educaționale. Acoperirea unor nevoi neprevăzute, dar urgente.”
Diana Tanas, Profesoară/Consileră Municipală din Soroca: „Inițiativa Ministerului Educației și Cercetării de a legaliza colectarea de fonduri în instituțiile educaționale, astfel orice contribuție parvenită din partea părinților or a altor terți va avea forma unei donații legale. Personal și anterior în comun cu părinții am legalizat aceste practici prin contabilizarea resurselor financiare iar acțiunile realizate au fost cu caracter benevol ceea ce presupune premisa unei donații. Prin bugetarea participativă a actorilor sociali fie că sunt părinți, foști absolvenți, agenți economici, putem implementa proiecte frumoase iar durabilitatea acestora este mai mare, fiindcă atunci când participăm cu resurse financiare și efort avem tendința de a păstra ceea ce am realizat prin eforturi comune. Este de menționat faptul că banii vor trebui să fie oferiți benevol nu vor putea fi investiți în salarii sau premii pentru personalul didactic. Nu confundăm destinația acestor donații, exclusiv pentru îmbunătățirea infrastructurii, participarea cu contribuții pentru unele proiecte educaționale. Ulterior școala va fi supusă procedurilor legale privind achizițiile publice și va prezenta rapoarte de utilizarea a acestor bani. Totodată, rapoartele vor fi afișate și pe paginile instituțiilor.
În multe state civilizate această practică se bucură de succes în același timp trebuie să înțelegem că statul nu se eschivează de la investiții în educație, vorbim despre o resursă alternativă de dezvoltare a mediului educațional.”
În timp ce unii consideră legalizarea fondurilor colectate în școli ca fiind un pas necesar pentru transparență și eficiență, alții subliniază importanța clarificării și monitorizării utilizării acestor fonduri. Dezbaterea continuă, dar este clar că o astfel de măsură ar putea aduce schimbări semnificative în modul în care sunt finanțate și administrate resursele educaționale.
