Cine alege și cine culege?

0

ÎN LOC DE PROLOG. „Cine naiba l-a mai ales și pe acesta primar?”, „Aceștia-s deputați, dacă toată ziua dorm în Parlament sau citesc ziare?”, „Dacă a ajuns și ăsta consilier, înseamnă că-i slută treaba!”, „De ce nu avem și noi un președinte normal, care să ne reprezinte cu onoare și demnitate și care să ne apere interesele noastre, nu să ne facă de râs pe unde se duce?”…

Majoritatea dintre noi sau a rostit aceste fraze, sau le-a auzit undeva cu siguranță. Faptul că tinerii fac parte din categoria cea mai apatică din punct de vedere civic este incontestabil. Mulți tineri nu merg conștient la votare și nu-și înțeleg rolul lor în acest important exercițiu democratic. Unii sunt influențați de cineva din anturaj să meargă la vot.

Cătălin Rotari

Cătălin ROTARI va împlini în curând 18 ani. Este din satul Pârlița și urmează, anul aceasta, să-și exercite, pentru prima dată, dreptul la vot. Cătălin este interesat de politică, dar spune că nu-l prea tentează să meargă la vot: „Datorită telefonului mobil știu ce se întâmplă în politică, sunt la curent cu evenimentele de după alegeri și nu cred că lucrurile se vor schimba în bine. Toate rudele mele au fost la votare. Eu încă nu știu cum voi proceda. Politicienii își aduc aminte de oameni numai în campaniile electorale și acest lucru nu îmi place. Am tot viitorul în față, dar acest viitor trebuie să mi-l fac eu. Mi se pare prea mult să speri că politicienii îți vor binele. Aceștia au pe cine să fericească și nu cred că-i interesează soarta lui Cătălin Rotari de la Pârlița. Totuși, alegerile locale mi se par importante, pentru că pot să-mi dau votul pentru un om concret. Partidele s-au compromis”.

Adrian Stelea

Adrian STELEA, un „flăcău scăpat de armată” din același sat cu Cătălin, recunoaște că merge de fiecare dată la vot, dar o face nu de bună voie, ci la rugămintea… bunicii. „Am fost pe data de 24 februarie la alegeri, dar nu că m-ar fi interesat acest exercițiu, ci fiindcă mi-a zis bunica. Știu că la fel procedează și alții. Mulți însă nici nu se duc la votare”. L-am rugat pe Adrian să ne explice motivul indiferenței lui și semenilor săi față de votul ce le determină viitorul. Tânărul s-a chinuit să ne ofere un răspuns „original”: „Eu nu cred că votul meu contează. Nu cred că acest vot îmi poate face viața mai bună. La noi fiecare e pe cont propriu. Cei aleși trăiesc în lux, iar noi, cei care îi alegem, o ducem din rău în mai rău… Eu am făcut armata la carabinieri, am făcut perete în fața protestatarilor și știu bine cine și cu ce răsuflă. La fel și tatăl meu a făcut armata în Afganistan și, din cauza rănilor, a murit. Toți l-au uitat! Și atunci, spuneți-mi, de ce mi-aș rupe eu cămașa pentru cineva? La vot o să merg de fiecare dată, dar nu cred că e cineva pentru care aș vota cu plăcere”.

Lilia Grâu
  • Lilia GRÂU, psiholog la Centrul Comunitar de Sănătate Soroca: „Tinerii cunosc puțin despre rolul cetățeanului în societate, despre responsabilitățile și drepturile lui. Un factor important este educația în familie, în școală. Unul din motivele pentru care tinerii nu merg la alegeri este că se simt străini în propria țară, statul i-a uitat, nu-i ajută și nu se interesează de soarta lor. De aceea și ei, la rândul lor, nu percep alegerile ca pe ceva important. Și nu au încredere în corectitudinea procesului electoral. Îmi spun adesea: „Oricum altcineva va decide în locul nostru”, sau „un vot nu schimbă nimic”. Dar avem și tineri care merg la alegeri, care sunt bine motivați, bine informați, înțeleg sensul alegerilor… Dar sunt puțini. De asemenea, avem și tineri care se lasă manipulați — merg la vot fiind impuși de cineva. Nu știu nici ce votează sau pentru cine votează”.

Un sondaj efectuat printre elevii unui colegiu din municipiul Soroca, care anul acesta au votat pentru prima dată, a demonstrat că aproximativ unul din doi (14 persoane din 31 chestionate) a mers la vot fără a fi influențați de cineva. În celelalte cazuri „motivația” a fost diferită:
– Am votat la îndemnul unor apropiați, în special al părinților (9 persoane);
– Am mers la votare, fiindcă așa au procedat prietenii (7 persoane);
– Am mers la votare din simplă curiozitate (1 persoană).

DE CE AȚI MERS LA VOTARE?

Mai mulți tineri de la aceeași instituție de învățământ (din cei peste 60 „trași de limbă” doar 31 au binevoit să discute cu noi „pe teme politice”), au declarat că nimeni nu este în drept să le „ceară socoteală”. Una din concluziile discuțiilor cu tineri este că pasivitatea civică, absenteismul tinerilor la vot are caracter de epidemie.
La sate, „tabloul” activismului civic este asemănător, doar că aici tinerii par mai deschiși să discute despre politică. I-am întrebat pe cei 31 de elevi din satul Pârlița, care anul acesta împlinesc vârsta de 18 ani și au dreptul să aleagă și să fie aleși: Vei merge sau nu la alegerile locale din acest an? Iată ce au răspuns tinerii:
– Voi merge la vot (15 persoane);
– Nu voi merge la vot (16 persoane);
– Voi merge la alegeri, fiindcă îmi pasă (7 persoane);
– Voi merge la alegeri, fiindcă la noi votează toată familia (4 persoane);
– Voi merge la alegeri din curiozitate (3 persoane);
– Nu știu de ce voi merge la alegeri (1 persoană).

VEȚI MERGE LA VOTARE?
Constantin Nesterenco
  • Constantin NESTERENCO, doctor conferențiar, directorul Colegiului Tehnic Agricol din Soroca, instituție unde își fac studiile câteva sute de tineri: „Statisticile spun că doar unul din trei tineri participă la alegeri. Și e ciudat, pentru că tinerii sunt primii care au de suferit din cauza problemelor economice și sociale. Pe de altă parte, și cei care sunt la guvernare, indiferent de culoarea politică, ignoră tinerii, acordând mai multă atenție vârstnicilor din considerente strict electorale. Poate ar trebui introdus votul obligatoriu? Nu am fi noi primii. Motivul pasivităţii tinerilor cred că se datorează faptului că, datorită tehnologiei secolului XXI, sunt destul de informați, iar politica se bazează pe canoanele trecutului. Și are loc o ruptură. Sau, poate, e de vină nivelul scăzut al culturii politice? Or, din toate formele de cultură, cultura politică a tinerilor beneficiază de cel mai organizat și instituționalizat cadru (sunt implicate puterea, partidele, instituțiile educaționale, societatea civilă, familia, media etc.). Pentru sporirea interesului tinerilor față de procesele electorale, în colegiul nostru sunt organizate dezbateri publice, seminare, „mese rotunde”, în cadrul cărora abordăm și problema pasivității tinerilor. Le explicăm că neimplicarea în procesul electoral îi va afecta direct, iar societatea va rămâne debusolată”.

ÎN LOC DE EPILOG. Spre deosebire de generațiile în vârstă, care trăiau (supraviețuiau) și alegeau sub influența miturilor de genul „Cincinalul în trei ani!” sau „PCUS — cinstea și onoarea epocii noastre!”, generațiile de astăzi nu au astfel de repere. Constat acest lucru fără nici un pic de nostalgie, dar cu gândul că lozincile mobilizatoare nu s-au epuizat și că va veni timpul când vom putea să exclamăm „Waw, ce inspirați am fost când l-am votat pe cutare sau cutare primar, consilier sau președinte”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.