Cadrele didactice din învățământul sorocean – tot mai aproape de vârsta de pensionare

0

15% sau fiecare al șaselea profesor din raionul Soroca este pensionar. Seniorii sunt cei care înlocuiesc temporar cadrele didactice tinere sau acoperă lipsa specialiștilor în sistemul educațional. Cu anii, fenomenul îmbătrânirii cadrelor didactice la Soroca se va simți și mai acut, mai cu seamă în școlile de la sate, spun autoritățile. Asta deoarece puțini tineri profesori acceptă să se angajeze acolo, iar vârsta profesorilor care încă activează este tot mai aproape de cea de pensionare.


Cristina Sârghi la lecție cu elevii săi. Imagini din arhiva personală.




Tinerii pedagogi în sate

 

Cristina Sârghi este învățătoare de clasele primare la Gimnaziul “Alexandru Lupașcu” din satul Volovița, aflat la câțiva kilometri de la municipiul Soroca. Inițial, absolventa Universității de stat din Tiraspol, a activat după specialitate – informatician. Dar, după un an, s-a recalificat. De doi ani, este învățătoare de clase primare. “Îmi place mai mult să lucrez cu micuții. Am fost dirigintă la clasa a V-a timp de un an. La orele de recalificare din start am înțeles că mai bine mă încadrez, este mai ușor pentru mine și îmi place mai mult să activez cu copii mici, pentru că ei sunt mai gingași și au încredere totală în învățători”, spune pedagogul. Își dorea mult să se angajeze la școala din sat, deoarece și-a creat aici o familie.

Tânăra profesoară spune că lucrul cu elevii din clasele primare este o muncă ce-i place foarte mult

N-am vrut să mă angajez în oraș. Locuim în sat, ne-am gândit că este mai comod să lucrez în sat, pentru că avem și copil la grădiniță și ar fi și greu în lipsa unui transport. M-am bucurat când a apărut o funcție vacantă și am fost angajată”.

Colectivul profesoral al gimnaziului din comuna Volovița- cel mai tânăr din raion

Colectivul pedagogic al gimnaziului din Volovița este cel mai tânăr din raionul Soroca.  Dintre cei 20 de pedagogi – trei sunt tineri specialiști, iar vârsta medie a profesorilor este de 39 de ani. “60% dintre pedagogi au până la 15 ani de stagiu”, ne-a spus Svetlana Rahimov, directoarea Gimnaziului “Alexandru Lupașcu”. „Avem cel mai tânăr colectiv din raion. Avem doar doi pensionari, momentan. Ei înlocuiesc o profesoară aflată în concediu de maternitate și un alt profesor care va preda educația tehnologică. În rest, majoritatea au vârsta de până la 45 de ani”, spune directoarea. Potrivit ei, fiecare din cei 20 de profesori sunt specialiști pe domeniul lor. Doar la educația plastică, unde sunt tei ore, profesoara de biologie și geografie le comasează.

Această situație este o excepție. În majoritatea colectivelor, vârsta medie a pedagogilor crește, în timp ce puțini tineri specialiști își văd viitorul profesional în școlile de la sate.

Angela Mușenco

Potrivit Angelei Mușenco, șefă interimară a Direcției învățământ Soroca, în sistem activează aproximativ 120 de profesori de vârstă pensionară, adică cca 15% din numărul total de angajați. “Aceasta este soluția la care apelează directorii, din cauza insuficienței de cadre didactice. În următorii ani, numărul profesorilor pensionari va crește, datele pe care le deținem demonstrează o tendință constantă de îmbătrânire a colectivelor pedagogice. În prag de pensionare, avem circa 40 de profesori. Există colective profesorale unde mai bine de jumătate din cadre sunt de vârstă pensionară”, spune Mușenco.

O zi de școală la Gimnaziul “Alexandru Lupașcu” din Volovița

Corpul profesoral al Gimnaziului Bădiceni include 21 de profesori, vârsta medie fiind de 45 de ani. Este un indicator bun, susține directoarea Angela Gumenco. „Avem  doi pensionari, dar sunt în putere. În ceea ce privește potențialul colectivului didactic – noi suntem la nivel de liceu. Tineri după universitate, din 2013, de când sunt directoare, nu au venit. Avem profesori tineri în sensul de recalificare, de la educație fizică – la clase primare sau cadrul de sprijin, care e lingvist de specialitate, dar s-a recalificat. Sunt tineri ca activitate pe care o practică, dar ca vârstă, nu. Cel mai tânăr profesor are 30 de ani. Ne lipsește doar profesorul de muzică. Dar sunt puține lecții la muzică – doar 5. Cine o să se recalifice?”.

Și la Gimnaziul Voloave doi din cei 19 pedagogi sunt pensionari, iar o parte din discipline unt cumulate de alți profesori.

Tabloul de vârstă al pedagogilor din raionul Soroca

Galina Zabrian, directoare: „Vârsta pedagogilor este medie. Avem doi pedagogi cu vârstă pensionară, dar fac față lucrurilor. Și noi avem nevoie de ei și ei își doresc să activeze. Avem și patru profesori tineri. Ultima dată un tânăr specialist a venit la noi în 2016. Este vorba de o profesoară de clase primare, specialist în limbă și literatură română. Este energică, lucrează foarte bine, i s-a propus să se mute la liceu, în oraș, dar avem nevoie și în sate de așa profesori. Disciplinele de bază sunt ocupate, dar pentru disciplinele cu număr mic de ore, cum ar fi informatica, arte plastice, educație tehnologică etc., nu avem specialisti. Sunt profesori care predau materiile acestea, au urmat cursuri și pot preda”, ne-a spus directoarea instituției.


 

Banii atrag pensionarii și

resping tinerii

 

Una din cele două pensionare de la școala din Voloave este Olga Alexandrov, profesoară de limbă rusă, care mai este și bibliotecară. Banii sunt cei care determină pensionarii să mai rămână în sistem. Astfel mai câștigă puțin pe lângă pensiile mici pe care le primesc pentru munca de o viață, dar tot banii resping tinerii specialiști, susține profesoara. Salariile care li se propun tinerilor pedagogi nu sunt atractive pentru ei.

 

Olga Alexandrov

Noi ne-am descurcat, am mai ținut și gospodării, am economisit. Fiecare decide pentru el dacă poate și vrea să activeze în continuare. Învățătoarea mea de limbă franceză a activat până la 70 de ani în pedagogie. Un profesor trebuie să aibă energie, să meargă în pas cu viața, să cunoască metode interactive, despre tehnologii informaționale, să meargă în pas cu tinerii. Altfel nu poți. Eu simt că am energie, putere fizică și pot activa. La rândul meu acumulez energie, lucrând la școală printre elevi”, ne-a spus doamna Alexandrov.

De aceeași părere este și Vera Bâcu, profesoară de limba și literatura română, care lucrează de 40 de ani profesoară în aceeași instituție – Liceul Teoretic Visoca. „Cerințele sunt mari, fiecare vrea să fie remunerat potrivit muncii pe care o depune, să aibă condiții mai bune de trai, dar la sat nu sunt. Un tânăr profesor nu poate să-și permită multe. Tinerii își doresc confort, ei așa sunt obișnuiți și asta e normal și eu mi-l doresc. Statul trebuie să remunereze mai bine și să-i ajute pe tinerii specialiști. Iar cei 30 de mii nu-ți ajung nici măcar talpa casei (fundația – n.r.) să o pui”.

Vera Bâcu

Cât despre pensionari, despărțirea de activitatea de o viață este grea, susține doamna Bâcu, dar pedagogul trebuie să înțeleagă când a venit timpul să o încheie.

E trist când ajungi la hotar, nu te poți rupe de la lucrul pe care l-ai practicat o viață. Este o necesitate psihologică, dar și materială. Am lucrat atâția ani… De plouă, de ninge – vii ca soldatul la post. Și am ieșit cu 1359 de lei pensia. Dacă sunt specialiști tineri – să lucreze ei, iar dacă este nevoie de cadre didactice și nu sunt tineri specialiști – să lucreze  pensionarii, dacă au energie și dorință de a munci. Nu trebuie să-i limiteze”.

 

Fără profesori specialiști la jumătate

dintre discipline

 

Un profesor  predă câte două-trei discipline și la Gimnaziul Cremenciug, unde nu sunt specialiști pentru jumătate dintre disciplinele curriculare, explică directoarea instituției Galina Ceban.

În colectiv avem 10 profesori. Doar la jumătate dintre disciplinele curriculare avem specialiști. Avem nevoie de specialiști la biologie, geografie, chimie, informatică, educație tehnologică, educație fizică. Pentru că nu avem acești oameni, aceste sarcini le-au preluat alți profesori. Asta, din păcate afectează calitatea studiilor. Soluția pe care insistăm noi este recalificarea profesorilor. În caz contrar, nu vor mai putea preda disciplinele suplimentare”, spune directoarea.

Majoritatea pedagogilor din Cemenciug sunt trecuți de 50 de ani. La învățământul primar sunt pedagogi tineri.

Salarizarea pedagogilor în funcție de studii, stagiu și volumul de ore

Deși sute de pedagogi absolvesc anual colegiile și facultățile de profil, aceștia sunt atrași cu greu de școlile din localitățile rurale, unde criza de cadre este mai acută, în special la disciplinele: matematică, fizică, informatică. În opinia Angelei Mușenco, măsurile întreprinse de stat nu sunt suficiente: „Tinerii specialiști nu doresc să se angajeze în școlile din sat în pofida privilegiilor create pentru  pedagogii începători: indemnizație de 30 mii de lei la angajare, salariu deplin cu sarcină didactică  de 75%. Totuși, acestea evident că nu sunt suficiente. În anul trecut, am făcut cerere pentru mai multe posturi didactice la disciplinele matematică, fizică, limbi străine. Ministerul Educației ne-a repartizat doar un singur tânăr specialist. Dar nici acela nu a venit”.

În unicul liceu în localitate, Visoca, situația este bună în ceea ce privește numărul și calificarea cadrelor didactice.

Marin Buzila

Marin Buzila, directorul instituției: “Avem 24 de pedagogi. La toate materiile sunt specialiști. Problema lipsei cadrelor e specifică mai mult gimnaziilor, adică școlilor mici și nu ține atât de lipsa specialiștilor, dar de numărul mic de ore. În Visoca întotdeauna am avut surplus de cadre pedagogice, pentru că absolvenții școlii medii de pe timpuri plecau la facultăți pedagogice. Acum nu-i mare surplusul, dar vine și tineret. Am avut lipsă de cadre la limbi străine mai mulți ani. Când au atins vârsta de pensionare profesoarele de engleză, nu veneau tineri specialiști. Apoi am angajat două tinere, care s-au căsătorit și au plecat la locul de trai. A treia profesoară este originară din satul nostru și locuiește aici. Am rezolvat.  Învățătoarea de informatică predă arta plastică, munca și informatica și are studii pentru ambele specialități. Locuri vacante nu sunt”, explică directorul.

Problema tinerilor specialiști ține de situația din satele noastre, susține Buzilă. “Dacă unul din familie este pedagog, iar celălalt nu este angajat, e greu să existe familia cu acești bani, darămite să mai construiești ceva? Le dă statul 30-45 de mii celor cu studii superioare, care doar la prima vedere pare o sumă mare. Tineretul acum  vrea să trăiască bine, imediat. Așa nu a fost și nu va fi niciodată. Dar acum informația circulă mai bine, lumea pleacă peste hotare, vede alt mod de viață… Asta nu-i rău că ei vor să trăiască bine acum, dar nu-i posibil la noi în țară să fie bine chiar acum. Țara este ca o familie, care are resurse limitate și acestea nu le poți înmulți cu cinci ca la tabla înmulțirii și îndată să trăim de 5 ori mai bine”, mai spune directorul.

 

Migrația

pedagogilor

 

Pe fundalul lipsei de cadre o soluție a devenit angajarea profesorilor calificați din alte localități, susține Direcția învățământ. Numărul profesorilor navetiști este în creștere. Astfel, peste 70 de pedagogi fac naveta în alte localități, pentru a acoperi deficitul de specialiști în satele vecine. Problema este că aceștia trebuie să suporte cheltuielile de transport. Această situație nu poate dura la nesfârșit. Profesorii sunt în așteptarea unei hotărâri de Guvern care să prevadă compensarea cheltuielilor de transport de către buget.

În anul de studii 2017-2018, în școlile din raion activează 766 cadre didactice, cu 25 mai puține decât în anul precedent.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.