(FOTO/VIDEO) Alunecările de teren le surpă casele

Zeci de case din municipiul și raionul Soroca sunt afectate de alunecări de teren. Oamenii construiesc și repară, iar peste câteva luni, ani, casele crapă și se ruinează.

La Soroca, în total, sunt înregistrate patru sectoare de alunecări de teren cu o suprafaţă de circa 30 ha.

18 case de locuit cu o populaţie de circa 150 de persoane sunt amplasate în zone supuse alunecărilor. Datele se conțin în Strategia de dezvoltare social-economică a orașului Soroca 2015-2020.

Locuitorii de pe strada Malamud nu pot uita consecințele alunecărilor de teren din anii ’80, pe care le resimt până în prezent. Atunci multe case au dispărut, fiind acoperite și distruse de valuri de pământ, iar multe familii au rămas fără adăpost.

Oamenii spun că aud și acum noaptea cum trosnesc pereții.



Fisurile de la colțul blocului formate de-a lungul timpului

Raisa Zabulica ne arată crăpăturile din ogradă, dar și de la marginea blocului de locuit. În curte fisurile au apărut după câteva luni de la reparație. Pe betonul proaspăt turnat, acestea se pot vedea cu ochiul liber. Femeia trăiește cu teama că alunecările se pot intensifica și i-ar putea distruge casa.

Femeia ne arată crăpăturile astupate

După acel cutremur, în spatele blocului a fost ridicat un zid de aproximativ un metru, care menține malul de pământ să nu „fugă”. Raisa ne mărturisește că nu are unde se duce, decât să închirieze o locuință în oraș. Potrivit ei, calamitățile în zonă s-au mai oprit, iar una din motive ar fi prezența puieților și a copacilor care s-au îndesit în ultimii ani.

Pe lângă acest bloc, sectorul mai are câteva. Toate cu două nivele. Casele sunt poziționate pe un versant, care spre coastă ia o formă puțin mai abruptă.

Eugenia Braniște

“Dacă ar avea loc acum un cutremur mai mare sau o ploaie, ar distruge multe case”, ne-a spus localnica Eugenia Braniște. „Acel zid din piatră ne mai salvează. Reține pământul să nu alunece la vale. El era mai lung, dar a fost distrus”.

Ea nu are crăpături în casă, însă pereții sunt parcă umflați. În schimb, crăpături evidente de câțiva centimetri, la fel ca în cazul vecinei, au apărut pe la marginea blocului.

Mai la deal, a fost construită o casă cu garaj, care acum are fisuri cât palma.

La dreapta de aceasta pot fi zărite, printre copacii haotic crescuți, rămășițele unei case, înghițite de alunecările de teren.

Casă distrusă de alunecări de teren

Fostul profesor de geografie, Dumitru Andrieș, ne-a spus că acolo trăia președintele Comitetului executiv raional, peste casa căruia, în timpul calamităților, se răsturnase o cantitate mare de pământ. Acum au rămas doar ruinele.

Dumitru Andrieș crede că alunecările masive de teren s-au oprit datorită arborilor care cresc nestigherit aici

Localnicul a specificat că blocul în care locuiește nu a fost afectat de alunecări, fiind amplasat în apropiere de linia unde se termină valea. Însă vecinii au avut de suferit, spune el.

După acel cutremur, oamenii au primit bani de la stat pentru a-și cumpăra imobile în altă parte, însă mulți au continuat să locuiască în regiune.

Profesorul ne-a enumerat mai multe familii și directori de instituții, care au locuit în zonă cu peste 25 de ani în urmă și a căror case au fost complet înghițite de pământ.



Există anumite premise care amplifică alunecările de teren. Printre acestea ar fi relieful specific țării noastre și prezența versanților, a văilor și dealurilor.



În timpul zilei, își amintește Andrieș, o clădire cu două etaje s-a dărâmat chiar în fața locuitorilor.

Potrivit lui, alunecările de teren se pot produce în câteva minute, ore sau în câteva săptămâni sau chiar ani. Daunele pot fi foarte mari.

Pentru locuitorii din acest sector, un pericol ar fi chiar și micile cutremure, care pot dăuna caselor de locuit. “La noi ele au 3,5-4 grade pe scara Richter. Dar în multe regiuni aceste mici cutremure stimulează provocarea alunecărilor de teren. La noi cel mai mult a avut de suferit clădirea Colegiului pedagogic și a poliției, care se afla lângă Cinematograful “Dacia”. Ultima a fost distrusă în totalitate. Clădirea unde se află astăzi Centrul de Sănătate a fost până la jumătate în pământ. Nămolul a fost cărat luni de zile, însă de atunci alunecări la o asemenea intensitate nu s-au mai produs”, descrie geograful.

O metodă efectivă de luptă împotriva eroziunilor de teren este drenajul, afirmă Andrieș, și înlăturarea surplusului de apă subterană care pătrunde sub rocile permeabile, cum sunt nisipurile, pietrișul și conglomeratele.

Pe timpul nopții, strada Malamud nu este iluminată. Cele două lămpi pe care le-am zărit, localnicii spun că au ars, iar noaptea este greu de circulat în zonă.

 

Case cu fisuri și pereți înclinați

la Zastânca

 

La aproximativ 4 km depărtare de oraș se află satul Zastânca. Nu departe de acesta se află și renumitul „pod al lui Bechir” sau “peștera lui Bechir”. Conform recensământului din 2004, în localitate sunt înregistrate 792 de gospodării, cu o populație de 2 308 de locuitori.

Traseul Soroca-Chișinău

Igor Morari, specialist în relații funciare și cadastru din cadrul Primăriei Zastânca, spune că 85 de case din sat sunt afectate de alunecări de teren, iar numărul lor ar putea fi mai mare. “Zona de alunecări se află mai mult în partea de sud a localității și constituie 74 de ha. Multe case au fisuri, unele s-au dărâmat din această cauză”, comentează specialistul.

Cetățenii s-au adresat pentru ajutor la primărie, care însă nu are bani pentru așa ceva. Prin urmare, oamenii se descurcă așa cum pot. Unii construiesc piloni care să le susțină pereții casei, în timp ce alții pun zăvorul și așteptă zile mai bune, când vor avea bani să ridice alta.

“Există adresări către Consiliul raional. Comisii speciale au realizat vizite în teritoriu, dar fără rezultat”, spune Igor Morari.

Un locuitor al satului, a cărui locuință este situată chiar lângă traseul Soroca-Chișinău, ne-a invitat în interior și în sarai, pentru a vedea mai bine mărimea crăpăturilor și tencuiala.

Crăpăturile an de an tot reapar

Mama sa, spune Veaceslav Rusu, nu locuiește în casă. Este riscant și stă în sarai, pereții căruia de asemenea sunt bombați și înclinați.

Veaceslav Rusu ne arată că pereții casei sunt vizibil înclinați

“O cauză ar fi că ne aflăm chiar lângă traseu, unde circulă mașini de mare tonaj. Când trec pe lângă noi, ferestrele și pereții se clatină. În așa fel o bucată de pod poate cădea ușor peste noi”, se indignează Veaceslav.

Cu aceiași problemă se confruntă și o altă locuitoare, Valentina Armaș. A construit casa în 1973. De atunci au avut loc mai multe cutremure și alunecări de teren care, crede femeia, au contribuit la deformarea pereților.



Vecina sa, Claudia Gherasim, susține că crăpăturile an de an creșteau până când fratele ei a fost nevoit să își schimbe locul de trai, pentru că “locul devenise periculos”. Printre fisuri se vedea interiorul casei.

Claudia Gherasim zice că este periculos să stai chiar lângă casă

Totuși, femeia a remarcat că copacul de lângă casă servește ca suport pentru pereți. „Dacă nu ar fi el, casa se prăbușea peste noi, pentru că locuim chiar în drept cu ea”.

Cauzele care provoacă pierderi în special imobilelor din zonă ar fi în primul rând alunecările de teren, dar și faptul că locuiesc la o depărtare de 5 metri de traseu. „Mai la vale se află Podul lui Bechir care nu permite trecerea TIR-urilor. Există un drum secundar pe care acestea pot circula, însă nimeni nu ține cont de asta. Ele doar intensifică alunecările de teren”, relatează Claudia Gherasim.



Locuințe avariate am găsit și în centrul satului. “Casa cea mare a crăpat de jur împrejur, se desface. Cu timpul surpătura se mărește și e tot mai rău”, se plânge Isac Andrei, invalid de gradul II.

Isac Andrei

În caz de situații excepționale, el spune că nu știe cum se va descurca. Chiar dacă mai acoperă o parte din crăpături, peste o vreme apar altele.

În ultimii ani, Direcția Situații Excepționale Soroca nu a înregistrat nici o intervenție în caz de prăbușiri sau blocaje, provocate de alunecările de teren. Însă, specialistul afirmă că sunt multe plângeri în acest sens din partea cetățenilor. În asemenea situații, mai ales cei care locuiesc în zonele afectate, el susține că trebuie să cunoască regulile de protecție și de comportare.

În viitorul apropiat salvatorii planifică să desfășoare simulări de prevenire a alunecărilor de teren la Zastânca.

Președintele raionului și al Comisiei situații excepționale, Ghenadie Muntean, ne-a spus că știe despre aceste fenomene care au loc în raionul Soroca. “Am fost informați despre situația din satul Zastânca și există chiar și o adresare către Ministerul Agriculturii, pentru a găsi soluții. Alunecări de teren au loc și în alte sate din raion, cum ar fi la Nimereuca”.

Deși există adresări, din partea cetățenilor și primarilor, nu sunt resurse financiare pentru a răspunde la toate cererile, susțin autoritățile. Până la moment nu a fost elaborat nici un plan de intervenție privind aceste zone de risc.

Această casă din Zastânca se vinde de câțiva ani. Localnicii consideră că până acum nimeni nu a cumpărat-o anume din cauza că se află într-o zonă supusă riscului de alunecări

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

Lasă un răspuns