Când vor avea sorocenii o stație de sortare a deșeurilor?

Grămezi de deșeuri, mici și mai mari, pot fi zărite în orice sector al Sorocii. Сetățenii învinuiesc autoritățile, în timp ce acestea acuză localnicii de lipsă de cultură. Un colac de salvare pentru rezolvarea problemei gunoiștilor din municipiu aleșii locali cred că ar fi construcția unei stații de sortare a deșeurilor.

Cu șase ani în urmă, un asemenea proiect a fost elaborat și înaintat spre finanțare Agenției de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord). Stația urma să fie construită lângă gunoiștea municipală, pe un teren de 2 ha, care atunci se afla pe teritoriul satului Cosăuți.

Primarul Victor Său

Au urmat lungi negocieri între primării, pentru ca în cele din urmă să se decidă transmiterea terenului în gestiunea Primăriei Soroca. Potrivit primarului Victor Său, care activa în acea perioadă în calitate de președinte al raionului, Consiliul raional a alocat bani pentru procurarea terenului. “Noi am pregătit totul pentru a implementa acest proiect, care includea mașini de evacuare a gunoiului și câteva mii de tomberoane pentru locuitorii orașului și alte 10 localități”.

Proiectul tehnic a costat jumătate de milion de lei. În cele din urmă, proiectul a fost băgat la sertar, iar finanțarea stopată. Mai multe surse ne-au spus că blocajele au survenit “la nivelul autorităților centrale”. Primarul spune că a avut propuneri de finanțare și din alte țări, însă nu s-a ajuns la acțiuni concrete.

Valoarea totală a proiectului care prevedea construcția stației de sortare a deșeurilor la Soroca era de aproximativ 29 miln. lei.

 

“Întâmpinăm probleme cu amplasarea

containerelor în oraș”

 

Lunar, angajații Gospodăriei Locativ Comunale evacuează aproximativ 1700 metri cubi de deșeuri, care sunt transportate direct la gunoiștea municipală. Până acum au fost amenajate patru puncte de colectare a deșeurilor, iar altele nouă urmează a fi instalate. Gunoiul este evacuat zilnic și la timp de cei 36 de angajați,spune șeful Gospodăriei Locativ Comunale, Ion Spinei. În acest scop sunt antrenate cinci mașini, dintre care două transportă containerele, iar altele trei evacuează deșeurile din scara blocurilor.

Un spațiu special amenajat pentru colectarea gunoiului se găsește lângă Colegiul „Mihai Eminescu”

Datorită unui proiect finanțat de USAID, întreprinderea a câștigat două autospeciale și 600 de containere. Dintre acestea, 502 au fost distribuite și amplasate pe teritoriul municipiului. “Și acum întâmpinăm probleme cu amplasarea containerelor”, spune Spinei. „Toți recunosc că este nevoie, însă refuză să fie instalate lângă casa lor. Încercăm să găsim un numitor comun cu cetățenii, însă suntem amenințați și înjurați”.

Grigore Guțu, arhitect-şef al municipiului, susține că “au fost identificate 48 de platforme de colectare a deșeurilor. Între timp, Gospodăria Locativ Comunală a întâmpinat dificultăți la construcția lor. “Ele incomodează locatarii, chiar dacă se respectă toate normele. Din păcate, o cantitate mare de deșeuri nu sunt aruncate în urne”, a remarcat specialistul.

 

Situația la zi la gunoiștea municipală

 

În mare parte, la gunoiștea municipală ajung deșeurile menajere, care actualmente se află în proces de putrefacție. La gunoiște sunt antrenate două tractoare, care le repartizează și le nivelează. O problemă sunt pungile din polietilenă. “Acestea se descompun mulți ani. Cel mai bine ar fi ca să fie compactate și arse, ceea ce la noi nu se practică”, spune Ion Spinei.

Începând cu anii ’70, resturile colectate din oraș sunt transportate la gunoiștea municipală. De atunci nu s-a luat nici o măsură privind valorificarea lor.

Pentru că se află la o distanță mai mare de Soroca, șeful Gospodăriei Locativ Comunale afirmă că gunoiștea nu reprezintă un pericol pentru sănătatea sorocenilor și mai poate fi exploatată încă câțiva ani.

 

Cât ne costă o stație de sortare a deșeurilor

 

Printre beneficiile unei stații de sortare ar fi curățenia și utilizarea rațională a deșeurilor menajere. Pe lângă aceasta, materialul sortat ar putea fi vândut sau depozitat.

Ion Spinei susține că o stație de sortare a deșeurilor ne-ar costa aproximativ 70 mil. lei.

“Doar cu sprijinul agenților economicilor am putea realiza obiectivul de a vinde deșeurile sortate”, spune Spinei. Însă până în prezent, nimeni nu a venit cu propunerea de a dezvolta o afacere în domeniu.

 

Experiența Buzăului

în sortarea deșeurilor

 

La finele anului 2017, o delegație din Soroca, printre care consilieri și angajați ai primăriei, au întreprins o vizită de studiu la Buzău, România, unde au mers la stația de sortare a deșeurilor din localitate. Ei au vizitat depozitul zonal de deșeuri nepericuloase și groapa ecologică de deșeuri.

În Buzău sunt instalate containere pentru deșeuri reciclabile, biodegradabile și menajere

Liviu Mihai Mocanu, directorul general tehnic al Ecologic Service Buzău S.A., a specificat că anual în raza municipiului Buzău sunt colectate circa 40 mii de tone de deșeuri. O parte din materialul sortat ajunge la reciclatori, iar ce rămâne — în groapa ecologică. Fracția uscată este folosită ca și combustibil.

La stația de sortare din Buzău resturile sunt sortate minuțios pe diverse categorii — hârtie și carton, plastice, feroase, sticlă, lemn sau textile. PET-urile (polietilen tereftalat) sunt repartizate după culori.

Banda de sortare manuală a deșeurilor menajere

În localitate sunt amplasate containere moderne pentru deșeuri menajere, biodegradabile și reciclabile. Procesul de extragere și descărcare a acestora este tehnologizat.

Primarul de Soroca spune că a rămas impresionat de modul cum sunt amenajate tomberoanele în oraș. “La Buzău există un parteneriat public-privat, iar gunoiștea este amenajată conform standardelor europene. Agentul economic este cel care a construit locurile de acumulare a deșeurilor în oraș. Doar unul costă 8 mii de euro”, spune Victor Său.

O asemenea conlucrare primarul susține că este posibilă și la Soroca, însă în cantități și cu investiții mai mici. În comparație cu stația de sortare din Buzău, el consideră că avem nevoie de una mai mică, raportată la numărul populației.

Stația de sortare a deșeurilor din Buzău a fost inaugurată în 2014, iar valoarea investițiilor a ajuns la 2 mil. de euro.

 

“Nu avem cui vinde nici hârtia,

nici sticlele”

 

În Buzău deșeurile au devenit o afacere prosperă. Agentul economic are încheiate contracte cu mai multe întreprinderi unde este transportată materia primă. Întrebat dacă avem sau nu o piață de desfacere în regiune, consilierul municipal Mihail Popovschi a spus că „noi nu avem cui vinde nici hârtia, nici sticlele”.

La Soroca se sortau și comercializau obiectele din sticlă pe vremea când activa Fabrica de sticlă din Florești. Ion Spinei susține că la ora actuală nici cei specializați nu au unde o livra. Aceeași situație este și cu masa plastică. “Se pare că deșeurile acumulate nu aduc un venit rentabil. Paradoxal, dar peste hotare oamenii care se ocupă cu deșeurile sunt bogați”.

 

 

Când vom avea o stație de sortare a deșeurilor

 

La finele lunii martie, Consiliul municipal a decis ca sorocenii să plătească mai scump pentru evacuarea deșeurilor. Tariful a fost majorat cu 7 lei (17 lei în total). Din banii acumulați, autoritățile planifică să achiziționeze o mașină de colectare a deșeurilor pentru urne mai mici, iar ulterior să fie încheiate contracte cu cetățenii.

Cea mai mare cantitate de deșeuri colectată s-a înregistrat în 2012 (tone). Sursa: BNM

Lângă casele de locuit urmează a fi amplasate tomberoane. “Astfel va fi îmbunătățit accesul cetățenilor la urnele de gunoi și va fi mai puțină mizerie”, susține primarul Victor Său. Cât despre stația de sortare, în luna mai vor fi purtate negocieri cu un agent economic din Italia, care s-a arătat interesat să investească într-un asemenea proiect la Soroca.

Din spusele primarului, nici o gunoiște din țară nu este autorizată, conform standardelor europene. “Statul nu a elaborat o politică clară cu privire la amplasarea centralizată și autorizată a gunoiștilor”, spune el.

Grigore Guțu, arhitectul-şef al municipiului, menționează că până nu vor răspunde pozitiv și autoritățile publice centrale, cele locale nu au șanse de izbândă. “Nu putem duce până la capăt nici un proiect, pentru că depindem de cei de sus. Vom reuși atunci când instituțiile de toate nivelurile își vor onora obligațiunile”, a menționat el.

 

Gunoiștile din oraș,

surse sigure de infecție

 

Nicolae Gorcinschi,
medic epidemiolog

Deși în toate sectoarele orașului putem găsi câteva tomberoane, acestea nu sunt acoperite, astfel devenind o sursă de infecții. “Ele creează un mediu prielnic de răspândire a muștelor în sezonul cald al anului. Aceste insecte sunt transportatoare de diferite boli”, spune Nicolae Gorcinschi, medic epidemiolog la Centrul de Sănătate Publică Soroca.

Unele tomberoane sunt amplasate pe suprafețe betonate, altele nu, afectând și solul.

 

 

Mai multe cazuri de infectare cu hepatita virală A

 

În 2017, mai mulți soroceni au fost depistați cu hepatită virală A. Doar în prima jumătate a anului au fost înregistrate 20 de cazuri de îmbolnăvire. Nicolae Gorcinschi a remarcat că există o legătură directă între deșeuri și căile de răspândire a acestor maladii. “Deșeurile pot acutiza și provoca boli infecțioase, dacă se găsesc lângă fântâni și bazine acvatice”.

Existența deșeurilor toxice în raionul Soroca, (tone). Sursa: BNM

Anul trecut a fost înregistrat cel mai mare procentaj de infectare a populației cu maladii infecțioase din ultimii ani — 6,6% din numărul total de populație. Specialiștii recomandă ca accesul la tomberoane să fie închis, periodic fiind necesare lucrări de dezinfectare.

 

Ce spun cetățenii

 

Un alt spațiu recent amenajat se află la colțul parcului de lângă Cetate. Locatarii spun că oamenii oricum aruncă gunoiul lângă containere

Soroceanca Larisa Gjibovscaia locuiește chiar vizavi de gunoiștea de lângă parcul Cetății Soroca.

Ea spune că înainte gunoiul ajungea până la poartă. „Erau urme de deșeuri lângă gard și în curtea casei. Mereu a existat problema pungilor duse de vânt”.

Deși există deja un loc special amenajat pentru colectarea deșeurilor, oamenii continuă să le arunce peste gard. “Este o zonă turistică și cetățenii ar trebui să dea dovadă de bun-simț”, spune femeia.

O altă localnică, Lidia Pascari, adaugă: “Înainte era dezastru. Cred că sorocenii trebuie să învețe să arunce gunoiul în tomberoane. Poate chiar să îl sorteze”.

“Este nevoie ca deșeurile să fie alese – sticla, hârtia, deșeurile alimentare. Am văzut recent, lângă o gunoiște, doi oameni ai străzii care au găsit o bucată de pâine aruncată, însă nu au putut-o consuma din cauza că era murdară”, spune Irina Cuznețova, o altă locuitoare a orașului.

Containere pentru deșeuri, amplasate lângă Centrul „Dacia”

Acțiuni de salabrizare, inclusiv pe cursul râului Nistru, sunt organizate anual de reprezentanții societății civile. “Într-o țară modernă nu există conceptul de gunoiști. Toate deșeurile sunt reciclate, iar din asta se fac bani și se protejează mediul, având un consum moderat al materiei prime”, ne-a spus Ion Babici, președintele Centrului de Resurse pentru Tineret „Dacia”.

 

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

Lasă un răspuns