Drumul deșeurilor. Unde ajung acestea după ce sunt sortate

0

Ivan aruncă separat deșeurile de mai bine de 10 ani. A început să facă acest lucru atunci când în capitală încă nu erau instalate tomberoane pentru diferite tipuri de deșeuri. Totuși, Ivan este unul dintre puținii care procedează astfel. Chiar dacă în Chișinău au fost instalate 1 040 de tomberoane pentru ca deșeurile să fie colectate separat, doar 15% din cantitatea acestora ajung să fie reciclate. Deși majoritatea oamenilor se arată interesată de sortarea deșeurilor, conform unui sondaj, doar 48% din populația Chișinăului aruncă deșeurile separat.

 

 

Ce se întâmplă cu deșeurile după ce ajung

în tomberoanele pentru sortare?

 

Mulți oameni nu aruncă separat deșeurile pentru că nu cunosc ce se întâmplă mai departe cu acestea și de ce ar trebui să facă acest lucru. Mai jos urmăriți care este drumul deșeurilor ce ajung în tomberoanele pentru hârtie, sticlă și mase plastice și cum acestea sunt sortate de o companie locală – unica de acest gen cu care autoritățile colaborează până în prezent.

Chiar dacă și în Chișinău s-au făcut câțiva pași la acest capitol – a fost creată o stație de sortare a deșeurilor, au fost instalate tomberoane speciale, au fost repartizate autospeciale pentru a transporta gunoiul din tomberoane, totuși un procent foarte mic din deșeuri ajunge să fie sortat.

În Chișinău sunt instalate 480 de tomberoane pentru hârtie și carton, 480 de tomberoane pentru sticlă, 800 de tomberoane pentru plastic. Acestea sunt amplasate pe platourile instalate de „Autosalubritate” și pe lângă containerele pentru deșeuri. Cei de la Primărie ne spun că numărul tomberoanelor este suplimentat în funcție de necesitate. Prin urmare, dacă locatarii unui bloc unde nu sunt instalate astfel de tomberoane și le doresc, ei pot colecta semnături și solicita ca acestea să fie amplasate și în curtea casei lor.

 

 

În mai puțin de șase luni sau mai exact în perioada 15 iunie – 30 noiembrie 2017, circa 29 de mii de tone de deșeuri, colectate din tomberoanele specializate, au fost predate companiei „ABS”. Dintre acestea, compania a selectat pentru reciclare 4 193 de tone de deșeuri, ceea ce constituie, în medie,  645 de tone pe lună și 26 de tone pe zi. Prin urmare, 15% din cantitatea deșeurilor menajere solide predate de Î.M.  Regia „Autosalubritate” companiei „ABS” pentru sortare sunt selectate pentru reciclare.

 

 

Cei de la Primărie ne spun că proiectul pilot al Î.M. Regia „Autosalubritate” în parteneriat cu SRL  „ABS” va continua, iar rezultatele vor fi comunicate la începutul anului următor. În funcție de rezultate, se va decide asupra acțiunilor de mai departe. Alte proiecte de sortare a deșeurilor momentan nu sunt prevăzute de Primărie.

 

Ce facem cu deșeurile electrice și electronice?

 

Atunci când vorbim despre deșeuri nu ne referim doar la hârtie, deșeuri menajere, sticlă sau plastic.

Tehnica uzată de asemenea face parte din această categorie. Din păcate, aceasta de multe ori ajunge, împreună cu alte deșeuri, la gunoiști. Odată ce ajunge în apă, aer sau sol, deșeurile electronice afectează extrem de mult mediul, dar sănătatea oamenilor.

Pentru deșeurile electrice și electronice de asemenea există o alternativă. Acestea pot fi aruncate în tomberoanele special amenajate în magazine sau la stațiile de alimentare.

Tomberon specializat amenajat în centrul comercial „METRO”
Tomberon special amenajat în Liceul „Spiru Haret” din Capitală

O altă soluție este apelarea la numărul de telefon + 376 060 121 112, în cazul în care deșeul este voluminos și nu poate fi adus la tomberon, iar evacuarea se face gratuit. Ce se întâmplă cu aceste deșeuri și de ce este necesar să le eliminăm prin metodele menționate mai sus, aflați din videoul ce urmează.

 

 

Cei care separă deșeurile colectate în aceste tomberoane sunt voluntari din cadrul proiectului „Garda de Reciclare”, care își doresc un mediu ambiant mai sănătos. După ce deșeurile electrice și electronice ajung în tomberoane, acestea sunt încărcate de mașini și duse la depozit, acolo unde voluntarii le sortează pe categorii. Ulterior, acestea sunt încărcate în alte mașini și transportate spre firme de reciclare internaționale.

Depozitele în care ajung deșeurile din tomberoane

Voluntarii, împreună cu organizația responsabilă de colectarea deșeurilor electrice și electronice, au reușit să colecteze în anul 2016 – 750.000 de kg de deșeuri de acest tip.

Sursa foto: Moldrec

O altă alternativă pentru distrugerea deșeurilor electrice și electronice o găsiți pe site-ul e-reciclare.md.Acolo vi se prezintă trei posibiltăți prin care puteți lichida deșeurile electrice sau electronice. De asemenea, puteți găsi o listă a deșeurilor electrice și electronice.

Sursa foto: Moldrec
Sursa foto: Moldrec

 

Anvelopele – un alt tip de deșeuri care pot fi reciclate

 

Anvelopele fac parte dintr-o altă categorie de deșeuri. Acestea, de rând cu celelalte deșeuri reciclabile, trebuie lichidate în locuri speciale. În Republica Moldova, prima fabrică de reciclare a anvelopelor a fost lansată în 2015. Reciclarea se face prin piroliza deșeurilor. Fabrica de reciclare este amplasată în zona industrială din Vatra/Pruncul, municipiul Chișinău, și are o capacitate de reciclare de până la 3 000 de tone de deșeuri anual, iar materia primă secundară obținută în urma reciclării este compusă din combustibil lichid, carbon tehnic și resturi de metal.

 

 

În această vară, Primăria Chișinău a realizat un chestionar în care oamenii au fost întrebați dacă ar fi de acord să arunce separat deșeurile. Conform rezultatelor, 97% din respondenți au specificat că sunt interesați de separarea deșeurilor, iar 48% au răspuns că fac deja colectarea deșeurilor separat.

 

 

 

Ce ne învață practica internațională

 

Dacă noi ne aflăm la început de drum, atunci unele țări au trecut de mult timp la acest sistem, care le face viața mai sigură și mai sănătoasă. Mai mult, în unele țări, sortarea deșeurilor în tomberoane diferite este obligatorie, iar în caz de încălcare a regulii, te poți pomeni cu amenzi usturătoare.

În Suedia, de exemplu, mai mult de 99% din toate deșeurile casnice sunt reciclate. Tot aici, în 1975, doar 38% din deșeuri se reciclau, ceea ce înseamnă o evoluție de 61% în 42 de ani. Pentru a ajunge la un asemenea rezultat au fost adoptate mai multe legi care restricționeză „împrăștierea” deșeurilor. Majoritatea cetățenilor separă deșeurile reciclabile și le depozitează în containere speciale din incinta blocurilor sau la stații de sortare a deșeurilor. Acestea sunt arse în 32 de stații, care adună aproape tot gunoiul din țară. Mai mult, Suedia importă deșeuri și din alte țări, cum ar fi Marea Britanie, Italia și Irlanda. Astfel, în urma arderii deșeurilor sunt încălzite 950.000 de gospodării.

Un alt exemplu este Germania, unde gunoiul, înainte să fie aruncat, este sortat. Prin urmare, lângă toate blocurile locative se găsesc de la trei la opt tomberoane pentru diferite tipuri de deșeuri: sticlă, hârtie, deșeuri bio, ambalaje, deșeuri reziduale, substanțe nocive, mobilă și electrocasnice.

Un alt mecanism care stimulează colectarea separată a deșeurilor sunt amenzile, care sunt destul de mari. În Elveția, amenda pentru aruncarea deșeurilor în stradă este de circa 80 de euro.

 

Alternative pentru reciclarea deșeurilor

 

În ultima perioadă, problema mediului a început să fie tot mai discutată la noi, în special în rândul tinerilor care își doresc o schimbare. Un exemplu în acest sens este Alexandru Daniliuc, care a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova în această vară. Pentru proiectul de licență a ales să proiecteze o mașină care ar aduce folos atât producătorului, cât și mediului ambiant.

„Am pus la bază toate cunoștințele pe care le-am avut și, fiindcă eram la specialitatea Mașini și Aparate din Industria Ușoară, ideea s-a completat definitiv. Am cercetat dacă este materie primă necesară (de exemplu buteliile PET folosite) pentru funcționarea mașinii, dar se vede și fără cercetări că așa tip de materie primă la noi, în Moldova, este foarte multă”, spune Alexandru.

Proiectul mașinii de reciclare

Alexandru susține că momentan în Moldova sunt instalații ce fac fibre din buteliile PET, dar sunt voluminoase și au nevoie de patru-cinci operatori la o singură instalație.

„Eu propun o instalație la care va lucra un singur operator cu o productivitate de 1000 but/oră”, zice Alexandru.

Conform proiecției, o singură instalație prelucrează anual circa 14 000 000 de butelii, adică aproximativ 700 de tone de butelii.

Mașina funcționează în trei etape:

  1. Tocarea
  2. Topirea și Amestecarea (pentru formarea unui lichid uniform după viscozitate)
  3. Formarea fibrei sub formă de răcire a substanței încălzite.

Aceste etape sunt reglate de un panel de control care menține temperatura necesară și reglează numărul de rotații ale ventilatorului.

Mașina implementată

Alexandru crede că în scurt timp, în Moldova, vor fi mai multe proiecte de acest gen, iar în implementarea acestora se va implica și statul.

„Evident că am drept scop să pun în practică mașina, dar momentan, am nevoie de mai mult timp liber și de acumularea capitalului”, precizează Alexandru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.