Fiecare palmă — un pas spre divorț

Aurica şi Matei s-au cunoscut prin intermediul unor prieteni. După doi ani, s-au căsătorit. De dragul persoanei iubite, ea a abandonat studiile și a decis să-și dedice timpul familiei, mai ales că, în scurt timp, au devenit părinți. Credea că fericirea va dura toată viața, dar certurile și-au făcut ușor apariția în viața lor din cauza alcoolului și a relațiilor extraconjugale. Bărbatul a devenit violent, motiv pentru care au divorțat.

„Până a ne căsători, totul era bine și frumos. Relația noastră începuse să se destrame din cauza beției. Se întâmpla să refuz să îi pun pe masă și atunci striga la mine, apoi mă bătea cu tot ce-i nimerea sub mână. Mă lovea cu pumnii și picioarele, fără milă… Treptat, traiul nostru în comun s-a transformat în coșmar. Ultima dată m-a bătut atât de tare, încât mi-a rupt un dinte. Apoi a plecat să muncească la Moscova. Atunci am decis să divorțez”, ne-a povestit Aurica.

Cât era plecat de acasă, și-a dat seama că alături de el trăia într-un stres continuu: „Când intra în casă, trebuia să apuc repede ceva, să vadă cu lucrez, pentru că altfel aveam probleme. Evitam să ieșim împreună în oraș. I se părea deseori că mă uit la alți bărbați și, când ajungeam acasă, mă bătea”.

Când el era plecat la Moscova, ea a înțeles că își dorește o viață fără violență. Nu i s-a dat ușor. Au urmat lungi discuții, certuri și împăcări. În cele din urmă, însă, divorțul nu a putut fi evitat.

Numărul de căsătorii înregistrate în raionul Soroca, în baza hotărârii instanțelor de judecată

După șapte ani de căsătorie și cinci de la divorț, Aurica spune că nu crede că agresorul poate renunța la violență: “La ei, violența e în sânge. Pentru o femeie care trece prin violență domestică, divorțul este o soluție. Nu poți trăi toată viața în frică și teroare, mai ales dacă sunt și copii. Pe lângă faptul că era violent și nu ne ajuta financiar, Matei avea și o amantă”.

Ea nu regretă nici o secundă că a divorțat. „Ca orice cuplu tânăr, am încercat de multe ori să ne împăcăm, să mai dăm o șansă relației, dar asta nu a dus la nimic”.

 

Numărul divorțurilor, aproape egal cu cel al căsătoriilor

 

Conform statisticilor oficiale, anul trecut, în raionul Soroca s-au înregistrat 517 căsătorii și 490 de divorțuri. Cam aceiași indicatori se înregistrau și în anii trecuți. Cel mai des, sorocenii divorțează din cauza lipsurilor și incompatibilității. Ludmila Matvienco, șefa Oficiului Stării Civile Soroca susține că “în încheierea emisă de instanța de judecată nu se menționează care este motivul desfacerii căsătoriei.

Numărul de divorțuri înregistrate în raionul Soroca, în baza hotărârii instanțelor de judecată

De obicei, în declarațiile depuse de comun acord se menționează incompatibilitatea caracterelor sau faptul că nu mai locuiesc împreună”.

De exemplu, în 2017, din cele 41 de divorțuri „de comun acord”, 12 se referă la cupluri care s-au căsătorit în perioada 2015-2016. Cea mai scurtă căsătorie anul trecut a durat aproape 8 luni.

În anul 2016 s-au jucat 521 de nunți și au divorțat 492 de cupluri, potrivit datelor Oficiului Stării Civile Soroca

 

“Unii înțeleg valoarea familiei…”

 

De cele mai multe ori, bărbații sunt cei care aplică violența fizică, sexuală, emoțională și verbală, în timp ce femeile recurg doar la ultimele două.

Iulia Stavița

Potrivit psihologului consultant al Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor “Pro Viața”, Iulia Stavița, violența domestică este un fenomen mai rar întâlnit în familiile cu venituri medii.

Cel mai des, violența și sărăcia merg mână în mână. “Violența domestică are consecințe negative, indiferent de tip și formă, și afectează toți membrii familiei. Aceasta poate conduce la instabilitate emoțională și insucces în toate sferele vieții, tensiune în relații, frică, îmbolnăviri și chiar la suicid.

Soții pot evita divorțul, prin comunicare. “Când există recunoaștere, de obicei totul revine la normal. Persoana poate trece prin momente tensionante și greși inconștient”, spune Iulia Stavița. „Unii înțeleg valoarea familiei și se corectează de frică să nu o piardă”.

 

Mai puțini agresori condamnați

 

Anul trecut au fost inițiate 17 cauze penale legate de violența în familie și de neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanţa de judecată în ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie, potrivit datelor Procuraturii raionului Soroca.

Din numărul total de cauze penale investigate, 15 au fost remise spre examinare în fond în instanța de judecată, iar în 9 cauze penale au fost pronunțate sentințe de condamnare. Astfel, patru cazuri agresorii au fost condamnați la pedeapsa reală sub formă de închisoare cu ispășirea în penitenciar de tip semi-închis. În alte patru cauze pedeapsa cu închisoarea a fost suspendată condiționat, iar în ultimul caz s-a aplicat o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În 2016, procurorii au instrumentat 41 de cauze penale pentru comiterea infracțiunilor de violență în familie, prevăzute în art.201 al Codului Penal.

După modificarea legislației, în 2017, polițiștii au emis 46 de ordine de restricţie de urgenţă pentru violenţă în familie, agresorii fiind bărbaţi. În perioada de referință, au fost inițiate mai puține cauze penale – 15, comparativ cu 41 în anul 2016.

 

Se tem că s-ar putea împăca cu partenerul”

 

Multe dintre femeile supuse violenței domestice din raionul Soroca nu au curajul să ceară ajutor. Viorica Sotnic, specialist în problemele familiilor cu copii în situaţie de risc, din cadrul Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca (DASPF) spune că de multe ori „femeile se tem “să scoată gunoiul din casă”, așa că rămân în familie și suferă în continuare”.

Au fost însă și cazuri când victimei i-a fost oferit ajutor material ori a fost plasată, împreună cu copiii, în regim de urgență, la un Centru de plasament temporar.

Conținutul ordonanței de protecție și a ordinului de restricție este adus la cunoștință părților implicate de către asistentul social și polițistul de sector. Odată cu emiterea ordonanței, agresorul este obligat să părăsească domiciliul comun. Acestuia i se impun restricții de a se apropia de locuința victimei, la serviciu sau de a o contacta pe altă cale. Termenul poate varia de la 30 zile la 90 zile.

Pe parcurs, familia este monitorizată și se intervine atunci când nu sunt respectate cerințele expuse în ordin. Viorica Sotnic a specificat că în același timp, victima este informată despre serviciile și prestațiile sociale de care poate beneficia. În pregătirea actelor necesare este susținută de asistentul social.

Cazurile în care agresorul este violent, după expirarea termenului de restricție, sunt discutate și evaluate de echipa multidisciplinară locală, care, împreună cu victima și agresorul, stabilesc un plan de acțiuni. De obicei, acestea se termină cu dosare penale. Uneori cu privațiune de libertate.

 

O șansă pentru agresori și… familie

 

Din 2012, la Drochia activează Centrul de Asistență și Consiliere pentru Agresorii Familiali, cu susținerea Asociației obștești „Artemida”. Beneficiarilor li se acordă servicii precum asistenţă socială, psihologică, juridică, medicală, etc. Au loc ședințe individuale de consiliere și instruiri în grup de către psiholog, asistentul social și juristul centrului. Programul de reabilitare durează între 3 și 6 luni. “Este o șansă pentru agresor, dar și pentru ambii parteneri de a-și păstra familia”, spune Sotnic.

Conform ultimelor date, în perioada 2009 – 2017, prin intermediul Telefonului de încredere pentru femei 080088008, au fost consiliate 5 993 de victime ale violenței în familie și 109 agresori, dintre care 99 bărbați și 10 femei. Potrivit Centrului „La Strada”, din totalul victimelor violenței în familie care au apelat la Telefonul de Încredere, 5 810 sunt femei și 183 bărbați.

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.