Cum (nu) atrage Moldova banii cetățenilor săi din străinătate

Migranții moldoveni cu resurse financiare și spirit antreprenorial ezită să-și investească banii în țara de origine — fie nu-și văd viitorul în Republica Moldova, fie nu au încredere în ofertele autorităților și în climatul de afaceri de acasă. Puținele studii despre potențialul financiar al diasporei arată că Republica Moldova are o adevărată mină de aur peste hotare, însă nu reușește s-o exploateze în scopuri investiționale.

Maria Tonu este stabilită din 2007 în Toronto, Canada. Este fondatoarea Comunității Moldovenilor din Toronto și proprietara unei companii care editează singura revistă de limbă română din regiune și cărți (antologii) cu opere ale scriitorilor de pretutindeni.

De ceva timp lucrează la ideea unei linii de import a produselor moldovenești în Canada. „Am avut și o înțelegere cu un producător, dar s-a stopat totul la etapa pregătirii lotului. Trebuia să tipărească etichete în limbile engleză și franceză, conform cerințelor pieței din Canada”, povestește migranta.

Maria Tonu spune că în discuțiile cu funcționari din Moldova s-a ciocnit de piedici birocratice, dar și de o atitudine selectivă. „Aș veni chiar azi acasă, ca manager de proiect, dacă Republica Moldova ar colabora pe termen lung cu o companie sau un minister din Canada. Aș vrea ca toate instituțiile să fie deschise pentru colaborare. Spre regret, se lucrează după principiul „ai nostri și ceilalți”. O parte din migranți, inclusiv eu, suntem, pur si simplu, neglijați. Nimeni nu ne răspunde la mesaje. Politica statului trebuie să fie una echitabilă”, spune Maria Tonu.

Sursa foto: Dan Mereacre

Dan Mereacre este un tânăr care a revenit acasă din Marea Britanie. Cu o parte din banii adunați acolo, a pus bazele unei afaceri de familie — o pensiune turistică nu departe de Chișinău (în satul Costești, raionul Ialoveni). Dacă îl întrebi despre volumul investițiilor făcute în Republica Moldova, răspunde cu subînțelesuri: Câteva zeci de mii de euro îţi ajung doar să bagi cheia în lacăt şi să deschizi uşa. Ca să ai succes e nevoie să poți ține ușa deschisă. Noi, tinerii, avem multe aşteptări de la stat — contribuţii materiale, subvenții sau anumite facilităţi. E unicul mod de a încuraja cetățenii să investească.

POTENȚIALUL DE INVESTIȚII AL MIGRANȚILOR MOLDOVENI

Atunci când vorbim despre migranți și potențialul financiar al acestora, un punct de reper îl constituie remiterile. Potrivit Raportului Băncii Mondiale „Migrațiune și remiteri: Evoluții și perspective”, ediția 2017, anul trecut Republica Moldova s-a clasat pe locul șapte în lume după cota remiterilor în PIB pe cap de locuitor. După volumul remiterilor (1,07 miliarde de dolari), țara noastră este însă mult sub top 10. Pe primele locuri în lume, în 2016, se situează, după cum urmează:

  1. India (62,7 miliarde de dolari)
  2. China (61 de miliarde de dolari)
  3. Filipine (29,9 miliarde de dolari)
  4. Mexic (28,5 miliarde de dolari)
  5. Pakistan (19,8 miliarde de dolari)
  6. Nigeria (19 miliarde de dolari)
  7. Egipt (16,6 miliarde de dolari)
  8. Bangladesh (13,7 miliarde de dolari)
  9. Vietnam (13,4 miliarde de dolari)
  10. Indonezia (9,2 miliarde de dolari)

Câți bani au migranții?

Studiul de piață „Inovație în Migrația Circulară”, realizat acum câțiva ani de Nexus Moldova, arată că în 2012 remiterile reprezentau doar 21% din venitul total al migranților moldoveni și 35% din totalul economiilor (brute).

Aceeași sursă constată că migranții moldoveni au un puternic spirit întreprinzător și investițional. În opinia autorilor, majoritatea migranților cu intenții de a face investiții planifică să investească în localitatea de baștină (Vezi graficul 1), prin crearea de întreprinderi mici și mijlocii, care de cele mai multe ori sunt administrate în mod individual sau împreună cu alți membri ai familiei.

Principalele sectoare pe care le-ar alege migranții pentru investiții sunt agricultura, construcțiile și comerțul cu amănuntul. (vezi graficul 2).

Chiar dacă migranții sunt caracterizați printr-un puternic spirit investițional, același studiu arată că, în 2012, doar 8% din volumul remiterilor a fost alocat pentru investiții în afaceri, interesul investițional reducându-se de la 60% în 2009 la 37% în 2012. Experții explică această stare de lucruri prin intenția redusă de a reveni la baștină în cazul migranților din Uniunea Europeană.

DIASPORA ȘI STATUL

Instituția la nivel central care are drept misiune coordonarea politicilor de stat în domeniul diasporei este Biroul pentru Relații cu Diaspora, o subdiviziune a Cancelariei de Stat, aflată în subordinea directă a prim-ministrului (creată în octombrie 2012).

Olga Coptu, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora: „Unul din obiectivele BRD este mobilizarea potențialului uman și material al diasporei pentru dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova.”

Astfel, cel puțin pe hârtie și la nivel declarativ, fenomenul migrației nu mai este privit ca unul exclusiv negativ, dar și ca o resursă de dezvoltare social-economică a țării.

Cum stau lucrurile, însă, în realitate și când vedem primele rezultate?

„Ceea ce se întâmplă acum pe segmentul diaspora sunt acțiuni bune, dar departe de a fi suficiente. Impactul politicilor migraționale ar trebui să fie unul în creștere. Ceea ce a început înainte continuă, dar nu apar lucruri noi. Abordarea unui guvern integral, introdusă în 2014, presupunea că fiecare instituție publică trebuie să înțeleagă că are și o dimensiune ce ține de diasporă și să creeze departamente speciale în acest sens, lucru care nu s-a întâmplat. Abordarea „instituții cu un singur scop” este una învechită. Deci, pe partea de coordonare a politicilor, facem un pas înapoi”, spune Victor Lutenco, șef BRD în perioada anilor 2012–2015.

Primul raport consistent de evaluare a implementării Strategiei Naționale „Diaspora- 2025” este planificat să apară abia anul viitor.

„Impactul primei faze a Strategiei Naționale „Diaspora-2025” va fi evaluat la sfârșitul implementării Planului de acțiuni 2016–2018, aprobat, la fel ca și strategia, pe 26 februarie 2016, prin hotărâre de guvern. Noi abia am inițiat unele activități în cadrul strategiei, respectiv, este prea devreme să măsori cum acestea au sau pot avea efect în domeniul relațiilor cu diaspora. Atunci, în 2018, vom solicita un expert străin ca să facă evaluarea primei faze a strategiei, ulterior să decidem ce modificăm, ce păstrăm sau la ce renunțăm pentru a doua fază a implementării strategiei, anii 2019–2021.

Însă avem toate pârghiile ca după fiecare an să evaluăm activitatea și să modificăm ceea ce nu merge, asta am făcut pe parcurs, ținând cont de necesitățile la zi ale diasporei”, declară Olga Coptu, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora.

DE UNDE VIN BANII?

Pentru implementarea Strategiei Naționale „Diaspora 2025” autoritățile au prevăzut două surse de finanțare: bugetul de stat și asistența externă. Din bugetul de stat se planifică alocarea a circa 4 milioane de lei. Totodată, autoritățile mizează pe sprijinul partenerilor de dezvoltare.

La câteva luni de la aprobarea strategiei, Cancelaria de Stat și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare au semnat un Memorandum de înțelegere cu privire la Programul „Valorificarea potențialului migrației în Republica Moldova”. Documentul prevede implementarea a trei proiecte: -Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării (MIDIDOM); Consolidarea legăturii între migraţie şi dezvoltare, implementat de NEXUS Moldova; Programul local de revenire voluntară, implementat de PNUD.

Bugetul total estimat este de peste 6,4 milioane de euro:

· MIDIDOM — 1,65 milioane de euro

· NEXUS — 2,29 milioane de euro

· PNUD — 2,46 milioane de euro

Un exemplu de succes în ceea ce privește contribuția diasporei este campania „Cu drag pentru acasă”, desfășurată în cadrul proiectului „Migrație și Dezvoltare Locală”. Aceasta presupune crearea asociațiilor de băștinași la nivelul fiecărei localități, care, cu ajutorul migranților, să identifice prioritățile și să elaboreze o strategie de dezvoltare locală. În prima fază, peste 4000 de migranți au contribuit financiar la inițierea a 23 de proiecte comunitare, destinate îmbunătățirii infrastructurii locale — de la înființarea serviciilor de salubrizare și instalarea sistemelor de iluminare stradală până la construcția centrelor de agrement și renovarea parcurilor locale. Valoarea totală a proiectelor este estimată la 775.000 de dolari. Peste 100.000 de dolari au fost colectați de la migranți, dintre care mai mult de jumătate au fost oferiți prin intermediul platformei de crowdfunding Guvern24.

Sursa foto: Elena Zgardan

„Proiectul MiDL a avut parte, fără îndoială, de un succes remarcabil, și, pe alocuri, neașteptat. Cele 23 de campanii de crowdfunding lansate pe platforma Guvern24 au adunat 2339 de contribuții online, la care s-au mai adăugat și contribuțiile fizice făcute direct primăriilor. Succesul financiar al proiectului este unul de admirat — scopul propus inițial era colectarea a circa 66.000 de dolari, ca până la final să fie strânsă o sumă de aproape 118.000 de dolari, dintre care 71.818 euro au fost donați online pe platforma Guvern24”, mărturisește Elena Zgardan, fondator Guvern24.

Succesul primei faze a determinat autorii proiectului să-l extindă până la finele anului 2018. Astfel, la 25 iulie a fost aprobată lista altor 15 localități din 15 raioane care vor învăța să coopereze cu băștinașii plecați departe de casă. Bugetul pentru etapa a doua a proiectului Migrație și dezvoltare locală este de peste 1,4 milioane USD.

Hartă elaborată de PNUD

„Până în prezent, noi am implicat diaspora doar la nivel de contribuție. Ceea ce s-a făcut cu asociațiile de băștinași este extraordinar, dar Republica Moldova trebuie să treacă de la contribuție la investiții, iar pentru asta e nevoie de instrumente financiare eficiente. Același program PARE 1+1, dacă raportăm investițiile făcute de migranți, nu ajungem nici la 1% din remiteri. Economiile pe care le au migranții în țările de destinație sunt mult mai mari. Republica Moldova ar trebui să fie prima interesată să vină cu oferte atractive în acest sens. Migranții moldoveni sunt gata să facă „o reducere patriotică”, cu condiția ca acești bani să fie corect administrați și să aibă încredere în instrumentele financiare pe care le-ar oferi statul”, spune fostul șef al BRD, Victor Lutenco.

„Republica Moldova trebuie să depășească modelul economic dependent de remitențe și consum. E adevărat, nu toți membrii diasporei pot deveni antreprenori, iar remiterile sunt limitate din start și au un scop predefinit. În aceste condiții este necesară testarea și lansarea de noi mecanisme financiare, ce s-ar focusa pe potențialul economiilor migranților. Acest lucru este realizabil în primul rând prin instrumente de intermediere financiară, orientate spre necesitățile de bază ale cetățenilor noștri de peste hotare, cum ar fi un fond de pensii private sau un fond de investiții pe termen lung pentru diasporă. Țări precum Israel și India au venit cu obligațiuni de stat pentru diasporă (diaspora bonds). Însă un astfel de instrument este relativ dificil de replicat în cazul Republicii Moldova și chiar inoportun, ținând cont de gradul de încredere a cetățenilor în instituțiile statului și în sectorul financiar-bancar”, spune expertul independent în domeniul migrației Dorin Toma.

În Strategia Națională „Diaspora 2025” autoritățile par să se scuze față de anumite lacune în domeniu, menționând că actualul „cadru instituţional nu dispune de o separare clară a atribuțiilor și funcţiilor în domeniul diasporei, iar resursele umane nu sunt suficiente pentru implementarea programelor aprobate. Este nevoie de o viziune pe termen lung, care ar putea aduce beneficii atât cetățenilor moldoveni stabiliți în afara țării, cât și întregii țări”.

Autori: Text: Victoria Dumbravă, editor video/grafician: Constantin Taran, Andrei Gagiu

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

Lasă un răspuns

*