Pensionari în Moldova, cu pensii din UE

Sute de cetățeni moldoveni care au lucrat peste hotare și au revenit acasă beneficiază în prezent de pensii europene. Acest lucru este posibil grație acordurilor de securitate socială încheiate de Republica Moldova cu alte 13 state, precum și în baza legislațiilor naționale ale țărilor de destinație.

Până în prezent, Republica Moldova a semnat 13 acorduri de securitate socială – cu Bulgaria, Portugalia, România, Cehia, Estonia, Austria, Luxemburg, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Turcia, Germania.

CUM SE STABILEȘTE ȘI SE CALCULEAZĂ PENSIA UNUI MIGRANT?

Totodată, Republica Moldova încă nu are semnate acorduri de securitate socială cu state unde muncesc cei mai mulți migranți moldoveni. Printre aceste țări se numără Italia, Spania, Grecia, Franța, SUA, Canada.

„Ca pondere, în Federația Rusă și Italia se află cam 75% din toți moldovenii plecați peste hotare. Peste 60% lucrează în Rusia și vreo 7–8% — în Italia. Aici apare problema: de ce Republica Moldova nu avansează? O parte a explicației poate fi capacitatea noastră de a negocia și de a promova agenda”, spune economistul Iurie Morcotîlo, expert în cadrul Centrului analitic independent Expert-grup.

„Există numeroși factori care determină Italia, de exemplu, să nu facă acest pas. Știm că în ultimii ani această țară a trecut printr-o criză economică și financiară, la care s-a mai adăugat și criza migranților. Nu putem ajunge la niște puncte care să avantajeze ambele state”, adaugă la rândul său șefa Direcției Acorduri, din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Elena Munteanu.

Statul italian oferă pensii cetățenilor moldoveni și în lipsa acordului cu Republica Moldova. Condițiile sunt însă diferite.

„Dacă s-au înregistrat în Italia ca cetățeni români, atunci vârsta de pensionare este de 70 de ani și 7 luni și se cere să fi lucrat minim 5 ani în Italia. Pentru cei care au lucrat ca extracomunitari, numai cu permis de ședere, vârsta este de 66 de ani și 7 luni. De la 1 ianuarie 2019, va fi 66 de ani și 11 luni”, menționează coordonatorul biroului din Chișinău al Parteneriatului pentru Asistență Teritorială și Activitate de Consultanță privind Legislația Internațională (ACLI), Victor Croitor.

Ana Popescu, din Chișinău, a lucrat în Italia timp de 12 ani. Am întâlnit-o în biroul ACLI unde venise să depună actele pentru a obține o pensie din partea statului italian.

Prima condiție ca femeia să primească pensia italiană este să revină definitiv acasă și să aibă vârsta minimă de pensionare. Asemeni Anei Popescu, la ACLI zilnic vin câteva zeci de persoane să se informeze.

Pentru a fi acceptat, dosarul unui solicitant trebuie să conțină:

  • Certificatul care demonstrează reședința și componența familiei;
  • Pașaportul cu timbrul de la frontieră (care demonstrează că persoana s-a reîntors în țara de origine);
  • Cont bancar în euro.

Perioada de examinare a dosarului variază de la șase la opt luni.

„Contribuțiile le verificăm noi, de aici, de la Chișinău. Cu cât mai multe contribuții ai plătit, cu atât pensia e mai mare. Banii vin într-un cont bancar și se plătesc aici, în Moldova, la bancă, în euro”, mai menționează Croitor.

Banii vin în fiecare lună dacă pensia este mai mare de 80 de euro. Dacă e mai mică, atunci transferul se face în două rate anuale. Pe parcursul ultimilor trei ani, circa 500 de persoane au urmat această procedură și deja primesc pensii din partea statului italian.

Migranții care vor să rămână în Italia și să primească pensie trebuie să aibă cel puțin 20 de ani lucrați acolo.

„Pentru cei care rămân în Italia sunt și alte tipuri de plăți — „assegno sociali” —, ce poate fi primit de la 65 de ani și șapte luni, dacă ai 10 ani de reședință în Italia. O persoană care are un venit anual mai mic de 5000 de euro și trăiește acolo poate cere acest ajutor social. Acesta este de circa 400 – 500 de euro”, spune Victor Croitor.

Cu totul altfel stau lucrurile în cazul relațiilor cu Federația Rusă.

„După 2014 economia rusească a intrat în criză și există presiune și pe piața muncii. E clar că presiunea principală nu o fac migranții moldoveni, însă problema migraționistă există pe agenda politică internă a Federației Ruse și ei au mers la înăsprirea legislației”, susține expertul Iurie Morcotîlo.

Republica Moldova a semnat Acordul de securitate socială cu Rusia încă în anii ’90 ai secolului trecut, autoritățile de la Chișinău recunosc însă că normele sunt depășite și că documentul trebuie actualizat.

„Autoritățile din Federația Rusă deja manifestă interes și au expediat și un proiect al acordului. Avem un text real în față. Cel puțin consultările dintre specialiști urmează să înceapă deja în acest an”, spune șefa Direcției Acorduri, din cadrul MMPSF, Elena Munteanu.

„Una din pârghiile de influență ale Federației Ruse, pe lângă embargourile economice, este și cea prin canalul migraționist. Expulzarea nu a fost destul de masivă în cazul Republicii Moldova, însă Federația Rusă a aplicat această armă în cazul cu Georgia, când a fost conflictul din 2008”, mai spune Morcotîlo.

Experții vorbesc de ani buni despre necesitatea de a intensifica negocierile de semnare a acestor acorduri. Ei propun și soluții în acest sens.

„Sunt anumite platforme internaționale, unde delegațiile noastre pot aborda aceste probleme și să arate cu degetul spre italieni și ruși, care sunt reticenți în ceea ce privește semnarea acestor acorduri. În cadrul unor conferințe internaționale, delegațiile noastre pot pune pe agenda unui panel subiectul migrației în Estul Europei și să propună Republica Moldova drept studiu de caz. Atunci când mesajele ajung la urechile funcționarilor care răspund de migrație la nivel internațional, atunci apare o presiune adițională, dar și la nivel de societate. Pe lângă aceasta, pot fi implicate și alte mecanisme, inclusiv companii de lobby, dar în momentul de față avem capacități instituționale și financiare destul de slabe la nivel de Guvern pentru a implica astfel de companii”, subliniază expertul Iurie Morcotîlo.

În Republica Moldova sunt, oficial, aproximativ 500 de așa-numiți pensionari europeni, mai exact, cetățeni moldoveni care primesc pensii din partea țărilor UE în care au muncit, în baza Acordurilor de securitate socială încheiate cu țara noastră. Totodată, peste 1000 de cereri de stabilire a unor astfel de pensii sunt în proces de examinare. Numărul total al persoanelor care beneficiază de pensii sau alte ajutoare sociale din partea altor state nu poate fi stabilit, însă, cu exactitate.

„Este greu de estimat cifra pensiilor chiar și în baza acordurilor. Statele nu au obligația să anunțe Casa Națională de Asigurări Sociale că au stabilit pensii. Există doar trei acorduri (cu Lituania, Bulgaria și Estonia) în care plata pensiilor are loc prin intermediul instituției și aici CNAS poate să monitorizeze aceste date. Nu întotdeauna persoanele declară că au lucrat în Moldova”. Valul cel mare încă urmează, în circa 5-7 ani”, mai punctează Elena Munteanu.

Așteptările privind creșterea numărului solicitanților de pensii și ajutoare sociale din partea statelor în care au lucrat sau încă mai muncesc migranții moldoveni ar trebui să determine autoritățile să intensifice negocierile în direcția semnării acordurilor bilaterale. În acest sens, recomandările experților se potrivesc mănușă necesităților. Urmează să vedem dacă vor urma și acțiuni.

Autori: imagine: Filip Bârsan, text: Victoria Dumbravă, editor video/grafician: Constantin Taran, Andrei Gagiu

Pensionari europeni în Republica Moldova

De ce RM nu are acorduri de securitate socială cu statele unde sunt cei mai mulți migranți moldoveni

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

Lasă un răspuns

*