Întreprinderile mici şi mijlocii din Soroca: între provocări şi soluţii

Lipsa braţelor de muncă şi impozitele, percepute de cele mai multe ori ca o povară grea, împiedică antreprenorii să se dezvolte. Pentru a rezista, aceştia îşi perfecționează procesul de producere și se orientează spre export. Potrivit lor, cei care reușesc să pătrundă pe piața externă au mai mari şanse să reziste turbulențelor economice şi chiar să-și extindă businessul. În raionul Soroca sunt înregistrate aproximativ 500 de micro-întreprinderi, fiind urmate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM) — 139 şi 16 întreprinderi mari.

La capitolul venituri obținute din vânzări, potrivit Biroului Național de Statistică, IMM-rile din raion au cunoscut o creștere a profitului în perioada 2014-2015, în timp ce încasările firmelor mari au scăzut. Totuși, oamenii de afaceri spun că încearcă să prindă oportunități, chiar dacă uneori provocările sunt extrem de stresante.

Managerul Incubatorului de Afaceri din Soroca, doctorul în economie Liliana Babără, susține că cel mai des apar dificultăţi în sfera producerii. Este vorba atât de lipsa banilor, cât și a piețelor de desfacere: “La noi se vând sucuri din Ucraina — mai puțin din Soroca, chiar dacă sunt naturale, de calitate. Trebuie să ne apărăm producătorul nostru local”, menționează specialistul.

Deficit de muncitori calificați

Totuși, prima preocupare a antreprenorului este forța de muncă. Andrei Mîrza, directorul unei firme de confecții din Soroca, a precizat că muncitorii pleacă acolo unde se oferă condiții mai bune de lucru: “Noi avem nevoie de muncitori calificați, iar concurența în rândul croitoreselor este foarte mare la Soroca”, spune el.

Rezultatele implementării DCFTA timp de 2,5 ani. // Sursa: statistica.md, Serviciul Vamal al RM, odimm.md

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii necesită infuzie de capital pentru a se putea dezvolta: “Rata dobânzii la creditele bancare s-a micșorat, dar majoritatea antreprenorilor sunt deja “înglodați” în credite și nu se pot îndatora din nou. Reieșind din faptul că aveau datorii anterior, ei nu își permit să ia credit, fie și cu rata dobânzii de 2%. Anul trecut, acest indicator era 24%”, susține Mîrza.

Produsele firmei sale sunt vândute în proporție de 90% în afara țării. Aceasta înseamnă că se acordă o atenție deosebită standardelor de calitate: “La export, în industria uşoară, se observă două tendințe. Există producători care produc mult, ieftin, dar necalitativ. Alții pun accent pe calitate, pe brand și vând mai scump. Noi am decis să mizăm pe calitate”, a spus Andrei Mîrza.

Tatiana Repeșco, directorul altei firme de confecţii, spune că partea cea mai anevoioasă pentru ea este penetrarea pieței externe: “Vrem să exportăm fără intermediari. Avem puţini investitori străini la Soroca. Se fac eforturi minime pentru a-i atrage. Ar fi necesare întâlniri cu participarea oamenilor de afaceri, măcar la nivel local”. Pe lângă aceasta, pentru a scuti antreprenorii de cheltuieli pe care nu şi le permit, Tatiana propune introducerea facilităţilor la impozitare: “Antreprenorii au doar obligații față de stat, față de lucrători… Impozitul pe venit ar trebui micșorat. De exemplu, dacă venitul este direcționat la procurarea utilajului, antreprenorul trebuie să fie scutit de impozite”, susține conducătoarea firmei, care are peste 60 de angajați.

Valorificarea cotelor la export // Sursa: ec.europa.eu, odimm.md

Altă propunere ar fi susținerea startup-urilor. “Din 2009, statul nu a elaborat nici un program cu privire la deschiderea a noi locuri de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a menționat Andrei Mîrza. “Dacă antreprenorul are un plan bine chibzuit și vrea să pună la dispoziție 5-10 locuri noi de muncă, statul trebuie să îl susțină. Acest lucru este posibil prin oferirea creditelor preferențiale cu sau fără dobândă preferențială, pentru ca acesta să poată menține locurile de muncă create minim 3 ani”.

Omul de afaceri este de părere că acum presiunea fiscală nu e atât de mare: „În ultimii 3 ani a fost dusă o politică proastă de creditare a antreprenoriatului. Majoritatea au intrat într-o groapă financiară. Toți depind de bănci. Banii din exterior sunt investiți în alte domenii, mai puțin în valoarea adăugată, mai puțin în locuri de muncă… Or, de aici vin resursele pentru stat. La noi însă se împrumută bani pentru a acoperi datoriile acumulate anterior. E un cerc închis care nu poate genera progres”, a conchis Mîrza.

Aceeași situație o regăsim și în alte domenii

Muncitori calificaţi se găsesc mai greu şi în domeniul construcţiilor. Sergiu Dobrovolschi, conducătorul unei companii specializate în finisări interioare, faţade termoizolante și tencuieli, ne-a mărturisit că “este foarte greu să găsești specialiști pe piața de la noi. Cei mai buni sunt plecați din țară. Chiar dacă ai comenzi, nu sunt oameni pentru a le realiza”.

Directorul, a cărui firmă a depăşit cifra de afaceri de 2 mil. lei în 2014, susţine că întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de mai multă susţinere: “Practic, se lucrează împotriva lor. Asta se vede cu ochiul liber”.

Indicatorii activității antreprenoriale în UE comparativ cu RM. // Sursa: odimm.md

O doamnă care conduce o altă firmă de construcții, Angela Prisăcaru, a remarcat că domeniul dat este primul care intră în criză și ultimul care o depășește. Din punctul ei de vedere, în Moldova nu ar trebui să existe patentari, care au o răspundere mai mică în comparaţie cu un inginer, care munceşte câţiva ani pentru a avea toate actele în regulă: “Dirigintele de șantier trebuie să aibă studii superioare, să fie licențiat, să aibă minim 7 ani de practică și apoi să fie atestat. În timp ce deținătorul de patentă nu poartă nici o răspundere, nici față de beneficiar, nici față de organele fiscale. Reiese că, patentarul plătește mai puțin pentru impozite, în comparație cu un angajat la o firmă. Toți ar trebui să le plătească egal şi să fim egali în fața legii. Ar trebui să dețină patentă antreprenorii care își exercită munca cu mâinile proprii, spre exemplu, o doamnă care croșetează manual”, a exemplificat Angela Prisăcaru.

Tânărul antreprenor, Sergiu Ursachi, care prestează servicii de tipografie, foto și video în municipiul Soroca, a sesizat că Moldovei au început să-i lipsească oamenii: „Ceea ce ne lipseşte cel mai mult este populaţia. Pur şi simplu nu avem cui vinde produsul nostru. O parte din soroceni sunt plecați la muncă peste hotare și revin doar la sărbători. Alții nu au bani. M-am implicat în mai multe proiecte, dar am înțeles că este o pierdere de timp. Sunt proiecte internaționale bune, dar problema rămâne lipsa clienţilor și deficitul de resurse. Cum să ne facem treaba în astfel de condiții?”, se întreabă antreprenorul.

Provocări versus oportunități pentru mediul de afaceri

Unul dintre centrele de business la care apelează antreprenorii începători din regiune este Incubatorul de Afaceri Soroca. Managerul organizaţiei, Liliana Babără, a declarat că din cele peste 25 de companii fondate, care au beneficiat de asistenţa incubatorului de la înfiinţarea acestuia, 75% sunt create de tineri: “Le acordăm rezidenților noştri în primul an de activitate un împrumut pentru 2 ani fără procent — 20 000 de lei pentru producere și 50 000 de lei pentru sfera servicii. Ulterior, cred că ar trebui să ne axăm pe exportarea materiei finite. Din păcate, în afara ţării suntem percepuţi ca forță de muncă ieftină”.

Cifra de afaceri și profitul IMM în 2015, potrivit BNS. // Sursa: odimm.md

Cu toate acestea, pe parcursul anului, în Moldova, se lansează mai multe programe, posibilităţi de instruire şi oferte de granturi, la care pot aplica oamenii de afaceri din diverse ramuri. Potrivit Liliei Catruc, șefa filialei Soroca a Camerei de Comerț și Industrie, agenţii economici din localitate sunt anunţaţi de către instituţie despre aceste oportunităţi şi toţi cei interesaţi se pot implica şi participa. Un concurs recent, pe prestări-servicii, promovare și suport în acordarea granturilor destinate tinerilor antreprenori este IFAD VI. În cadrul acestuia, sunt puse la dispoziţia beneficiarilor trei categorii de granturi: pentru stimularea investițiilor, dezvoltarea afacerilor agricole și neagricole în mediul rural și rambursarea cheltuielilor aferente.

Despre alte programe lansate în Moldova ne-a comunicat Liudmila Stihi, șef Direcție Analiză, Inovare și Instruire, din cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). “Printre cele mai cunoscute la care pot aplica antreprenorii, inclusiv din regiuni, sunt PARE +1, Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor, Programul ”Gestiunea Eficientă a Afacerii”, Fondul special de garantare a creditelor. Anul trecut a fost aprobat un nou program naţional pentru femei în afaceri. Cu suportul partenerilor de dezvoltare au fost și sunt implementate alte programe/proiecte dedicate diferitor categorii de întreprinzători“, a spus reprezentanta ODIMM.

Într-un studiu realizat de către organizaţia dată despre IMM din Republica Moldova se menţionează că în țările europene sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii este considerat drept principalul furnizor al locurilor de muncă, încadrând de la 60% până la 87% din numărul total de salariați.

Sursa: odimm.md

Indicatorul angajării în sectorul IMM din Moldova este mai mic, în anul 2015 constituind 55.1% din numărul total de salariați pe țară, în companiile mici fiind de 40%.

Potrivit aceleiaşi surse, media pe ţară în anul 2015, la capitolul întreprinderi mici şi mijlocii, este de 14 IMM-uri la 1000 de locuitori.

În anul 2015, datele Biroului Naţional de Statistică arată că cifra de afaceri pe țară a ÎMM a constituit 30,8% din cifra de afaceri a întreprinderilor în total. Cel mai mare profit l-au obţinut întreprinderile din mun. Chișinău de 70.4% din total profit, urmate de cele din Regiunea de dezvoltare Nord (13.4%) și din Regiunea de dezvoltare Sud (7.6%).

Comentarii

Lasă un răspuns

*