În căutarea unei meserii pentru o viață

Sistemul educațional din Republica Moldova nu-i prea ajută pe tineri să-și aleagă profesia, astfel că mulți optează pentru una „la modă”, dar fără cerere pe piața muncii.

O dată la câteva luni, Marilena accesează pagina navigatorului Google și culege „the best jobs in the world” („cele mai bune profesii din lume”, trad. engl.). Peste 300 de milioane de rezultate îi apar pe ecran în mai puțin de un minut. „De obicei, citesc primele articole și fac o listă cu meseriile care cred că mi se potrivesc”, explică tânăra. Farmacist, chirurg, avocat, designer — aceste profesii se regăsesc pe listă de fiecare dată.

Marilena Radu învață în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău. Mai are un an pentru a decide ce vrea să devină. Colegii ei de clasă au aceeași dilemă. „În comparație cu generațiile mai mici, noi ne gândim și la ceea ce va urma. Ne gândim, dar luăm deciziile importante tot pe ultima sută de metri. Suntem rebeli, suntem liberi”, spune tânăra.

Un studiu realizat acum doi ani de Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri (CEDA) arăta că peste 65% din tinerii de 15–20 de ani nu au luat o decizie fermă privind viitoarea carieră. Deși crede că se îndreaptă spre un anumit domeniu, aproape fiecare al doilea tânăr spune că și-ar putea schimba părerea.

„Eu de la patru ani cânt, am colaborat și cu Cristi Aldea-Teodorovici. Aș putea fi cântăreață. Sau stewardesă, deoarece îmi place să călătoresc și e păcat să nu văd lumea”, mărturisește Marilena. În pofida acestor jocuri de imaginație, tânăra crede că va ajunge medic, dar refuză să-și asume decizia. „De ce să spun că o să fiu cineva și să nu o fac? Când voi hotărî definitiv, voi scrie undeva: vreau să devin medic. Poate pe un perete”, continuă fata. Este convinsă că forța cuvântului scris îi va da puteri să-și îndeplinească obiectivele.

Marilena Radu, elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, mai are un an pentru a decide ce vrea să devină

Cătălin Pleș, elev la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Cantemir, înțelege cât de important este să-și aleagă din start profesia care i se potrivește. „Noi alegem o meserie pentru a o practica toată viața. Dacă nu alegem bine, învățăm degeaba la universitate și după asta o părăsim”, explică băiatul.

Potrivit unui sondaj realizat de Magenta Consulting în 2015, un sfert din angajații din Republica Moldova lucrează în alt domeniu decât cel pe care l-au studiat. Trei motive de bază stau în spatele acestei decizii. O parte din angajați și-au schimbat profesia întâmpinând dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Alții au decis să se reprofileze în favoarea unui salariu mai avantajos, pe când o treime au înțeles că nu sunt interesați de domeniul pe care l-au studiat.

În același an, un raport despre tranziția tinerilor spre piața muncii arăta că 28.9% din populația tânără a țării este inactivă din punct de vedere economic. În această categorie, experții de la Biroul Internațional al Muncii i-au inclus pe șomeri, pe tinerii care nu frecventează o instituție de învățământ, precum și pe cei angajați temporar. „Acest segment reprezintă potențialul de dezvoltare pierdut al țării”, se menționează în raport.

Această situație este, în mare măsură, o consecință a lipsei unui sistem de orientare profesională a elevilor. Lucru vizibil mai ales în perioada admiterii, când mulți tineri aleg facultăți ai căror absolvenți abundă pe piața muncii. În 2016, cele mai căutate specializări au fost: stomatologie, drept, farmacie, limbi moderne și contabilitate. Niciuna dintre acestea nu-ți oferă mari șanse de angajare, potrivit Barometrului Profesiilor pentru anul 2016.

Succesul se naște din pasiune

Practicarea unei meserii care ne satisface moral și financiar este cheia unei vieți împlinite, spune magistrul în psihologie Liliana Chisari: „Munca este a doua noastră viață. Dacă nu vom alege o meserie care să ne mulțumească, vom fi stresați și, în final, nefericiți”.

Potrivit specialistei, psihologul școlar este persoana potrivită pentru a-i orienta profesional pe tineri. „Deseori, tinerii sunt influențați de părinți să aleagă o anumită profesie. Daca nu au eul propriu format, ei se pierd. Atunci psihologul — prin teste de orientare, prin consiliere — îl poate ajuta pe tânăr să înțeleagă ce-și dorește să devină și ce abilități are”, susține experta.

Foto: Arhiva personală

Sarcină greu de realizat, în condițiile în care în unitățile de învățământ preuniversitar din Moldova unui psiholog îi revin, în medie, câte 802 elevi. Totodată, există instituții școlare care nu au deloc psihologi, cum e cazul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Sângerei. Liliana Chisari a fost psiholog școlar vreme de patru ani, la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din capitală, și consideră că o instituție de învățământ are nevoie de minim trei psihologi. „Ar trebui să fie un psiholog pentru treapta primară, unul pentru cea gimnazială și un psiholog școlar doar pentru liceeni, deoarece problemele copiilor sunt diverse”, explică specialista.

Testele, un prim pas spre carieră

Lipsa unui sistem complex de orientare profesională a elevilor a determinat Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri, în parteneriat cu Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, să lanseze, în 2014, proiectul „Reconceptualizarea orientării profesionale și consilierii în carieră” (REVOCC). REVOCC este finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, are un buget de 600.000 de euro și se va derula până în noiembrie 2017.

În cadrul proiectului, au fost inaugurate trei centre de ghidare în carieră — la Chișinău, Soroca și Cahul. Fiecare centru vine cu servicii directe pentru elevi. „Organizăm seminare pentru cei din clasele a VII-XII-a, unde discutăm despre redactarea unui CV, interviul de angajare, cerințele pieței muncii”, explică Iulia Nicorici, consilieră la Centrul de Ghidare în Carieră din Chișinău.

Tot aici, tinerii pot completa patru chestionare de ghidare în carieră pe o platformă achiziționată din România. „Testele de pe platforma Cognitrom Career Planner generează date despre nivelul anumitor abilități, precum și profesii exacte pentru care elevul este cel mai potrivit”, continuă Iulia Nicorici. Fiecare chestionar conține până la 24 de întrebări, iar completarea nu durează mai mult de 30 minute. „După ce avem rezultatul, discutăm cu elevul care pot fi posibilitățile lui de angajare în Republica Moldova”, încheie consiliera.

În cadrul aceluiași proiect, a fost revizuit manualul de educație civică și a fost completat modulul destinat orientării profesionale. Curriculumul a fost construit în așa fel încât, la necesitate, să poată deveni o nouă disciplină privind educația pentru carieră.

Nina Misail, profesoară de educație civică la Liceul Teoretic „Ștefan Vodă” din raionul cu același nume, spune că simțea nevoia acestei schimbări. „În manualul precedent, temele erau răzlețe, copiii nu făceau deosebirea dintre profesii. Modulul acesta mi se pare mult mai reușit”, afirmă profesoara.

Foto: Arhiva personală

La mijlocul lunii martie, elevii de la Liceul „Ștefan Vodă” și-au prezentat proiectele personale de carieră. „Am avut designeri, polițiști de frontieră, agronomi”, povestește Nina Misail. Liceenii caută experți în domeniul ales pentru proiect și discută cu ei despre meseria pe care vor să o practice. „Chiar ieri, un băiat și-a prezentat lucrarea și a spus: eu după ce am stat de vorba cu specialistul, am înțeles ce calități nu am și trebuie să le dezvolt”, continuă profesoara.

Părerile elevilor din țară privind lecțiile de orientare profesională sunt, totuși, împărțite. Mulți dintre ei rămân nemulțumiți de calitatea materiei, pe care o consideră prea teoretică. Majoritatea și-ar dori ca programul școlar să fie completat cu vizite la întreprinderi, cluburi de discuții și materii preuniversitare precum economia. Profesoara Nina Misail le dă dreptate, afirmând că manualul nu poate îndruma elevii fără implicarea dascălului. „E important ca profesorul să se implice. Profesorul de educație civică trebuie să aibă o bogată experiență de viață, pentru a da elevilor exemple reale”, afirmă Nina Misail.

Cheia ghidării profesionale se află în Vest

În țările dezvoltate, precum cele ale Uniunii Europene, orientarea profesională este văzută ca o investiție, care urmează să dea roade în termeni sociali mai largi, de exemplu, să ducă la micșorarea ratei șomajului și scăderea tensiunii sociale. Cetățenii moldoveni stabiliți peste hotare, care au învățat în liceele din alte țări, laudă modelele performante de ghidare în carieră de acolo.

Alexandrina Neguriță, studentă în Franța: „În Franța, orientarea profesională începe din clasa a zecea, când trebuie să decizi ce fel de examen de Bacalaureat vrei să susții: literar, economic, social sau științific. De exemplu, dacă vrei să devii medic, ai nevoie de BAC-ul științific. Profesorii te ajută mult în luarea acestei decizii. Școala organizează întâlniri cu elevii pentru a le prezenta toate posibilitățile de orientare după tipul de BAC. În ultimul an de liceu, te poți adresa consilierilor de carieră cu orice întrebare. Liceul organizează întâlniri cu profesioniștii (avocați, contabili, responsabili de marketing etc.). Fiecare vine să-și împărtășească experiența și să răspundă la întrebări despre meseria lui”.

Virgiliu Ilașcu, elev în Irlanda: „În clasa a XII-a, orientarea profesională este cel mai discutat și important subiect al anului. În toate școlile din Irlanda există o persoană responsabilă de asta, numită ghid în carieră. Săptămânal, avem disciplina „Cariere”, unde discutăm cu acest consilier despre meserii și oportunitățile pe care le avem. Toți profesorii atrag foarte multă atenție acestui aspect, deoarece sunt conștienți că este un pas extrem de important în viața noastră. De la începutul anului, am vizitat cu clasa aproximativ zece universități din Irlanda. A fost o experiență foarte utilă”.

Ecaterina Cheptine, studentă în Canada: „În Canada, e nevoie să faci peste 60 de ore de voluntariat pentru a absolvi gimnaziul. Mi se pare o idee foarte bună, deoarece elevii contribuie la dezvoltarea comunității și au experiența câtorva joburi în afara școlii. Sistemul de învățământ e mult mai flexibil. În fiecare semestru, am avut numai patru materii și m-am concentrat doar pe ele. Unele discipline erau obligatorii, pe când altele le-am ales singură, potrivindu-le pentru viitoarea mea carieră”.

Cezara-Lidia Jalba, elevă în Marea Britanie: „Înainte de a fi înscrisă ca elevă, liceul mi-a transmis un document în care erau propuse disciplinele de studiu în funcție de profesia dorită. Ca meserie, eu am ales ingineria informatică și profesorii m-au sprijinit. Accentuez acest lucru, deoarece în Moldova, când le-am zis unor profesori că vreau să devin inginer electric și informațional, mi s-a spus că nu e o profesie pentru femei.”

Foto: Arhiva personală

Ministerul Educației: strategii și planuri

În Republica Moldova, nu se discută deocamdată despre o selecție a disciplinelor studiate în funcție de meseria dorită de elev. Cu toate acestea, se încearcă implementarea unor modele mai practice de orientare în carieră. În planul de acțiuni al Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de muncă (2017–2021), aprobate de către Guvern, se planifică dezvoltarea învățământului dual și a parteneriatelor dintre școli și întreprinderi.

Foto: Arhiva personală

„Învățământul dual există din 2014. Potrivit structurii de formare, elevii școlilor profesionale învață tot ce e teoretic la școală, iar tot ce ține de practică se studiază la întreprindere. Raportul e: 70% la companie, 30% la școală. Elevul își învață meseria la viitorul lui loc de muncă. Pe viitor, planificăm să continuăm acest dialog între instituțiile de învățământ și companiile din țară”, explică Silviu Gâncu, șeful Direcției învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate din cadrul Ministerului Educației.

Reprezentantul ministerului afirmă că o asemenea practică ar fi utilă și pentru elevii din licee. „Există recomandări ca liceenii să meargă în vizită la întreprinderi,

Foto: Arhiva personală

dar asta ține foarte mult de dorința cadrelor didactice”, explică Silviu Gâncu.

Deși nu se cunoaște deocamdată dacă se va mări numărul centrelor de ghidare în carieră, centrele existente își vor diversifica în scurt timp serviciile. „Acestea vor activa în cadrul școlilor de vară și vor organiza vizite la diverse întreprinderi”, promite Mariana Kiriakov, asistentă de proiect REVOCC.

Victoria Colesnic, moldova.org

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

Lasă un răspuns

*