Nitraţii: cine, cum şi când îi ţine la control?

0
44

Nitraţii sunt substanţe nocive, care se acumulează în producţia agricolă din solurile în care sunt cultivate şi în care cantitatea lor e sporită. Potrivit specialiştilor, sursele poluării solurilor sunt îngrăşămintele minerale, îngrăşămintele organice bogate în azot, care intră în componenţa nitraţilor.

Cantitatea de nitraţi în producţie depinde de mai mulţi factori: de dozele îngrăşămintelor azotate şi de termenele încorporării lor, de timpul însămânţării, de durata zilei, de condiţiile iluminării etc. În cantităţi sporite, aceştia prezintă pericol pentru sănătate, manifestându-se prin reacţii ca intoxicaţii, spun specialiştii. Cine, cum şi când controlează cantitatea de nitraţi în producţia agricolă din pieţele comerciale din Soroca ne-a informat domnul Oleg Damir, inspector superior al Direcţiei raionale Siguranţa Alimentelor, Secţia siguranţa alimentelor, segmentul non-animal. Anume această instituţie este responsabilă de prelevarea probelor şi eliberarea certificatelor de inofensivitate, document fără de care producătorii agricoli mari şi persoanele fizice, precum şi comercianţii intermediari, nu au voie să pună în vânzare produse agroalimentare.

OLEG DAMIR

− Domnule Damir, cum se efectuează controlul fructelor şi legumelor care apar în pieţele din Soroca?

− Toate produsele de origine vegetală din piaţă trebuie să aibă Certificatul de inofensivitate la conţinutul de nitraţi şi reziduuri de pesticide eliberat de Secţia siguranţa alimentelor sau Certificatul de expertiză, eliberat de Laboratorul din piaţa comercială. Orice producător agricol mare are specialist pe protecţia plantelor care ține un registru special de evidenţă a culturilor şi evidenţa fazelor de dezvoltare, etapele de prelucrare chimică etc. În baza registrului, agentul economic solicită un Certificat de inofensivitate la culturile agricole. Noi verificăm registrul, dacă toate condiţiile sunt respectate şi toate actele necesare sunt în regulă, se eliberează Certificat рrivind respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor (PUFF). Ulterior, în baza certificatului PUFF mergem în teritoriu şi prelevăm probe, după metode aprobate de Chişinău, din gospodăria agricolă în cauză. Se efectuează analiza probelor la CSP sau alte laboratoare acreditate, iar în baza rezultatului se eliberează certificatul de inofensivitate a produselor agricole, care îi permite comercializarea producţiei.

Comercianţii intermediari care procură produse agricole de la pieţele angro trebuie să obţină de acolo şi o copie a certificatului de inofensivitate pentru fiecare lot, cu ştampila umedă şi semnătura.
Micii producători (persoanele fizice) care comercializează surplusul de producţie cultivată pe lotul de pământ propriu în pieţele comerciale testează fructele şi legumele în laboratorul de expertiză din piaţă. Dacă conţinutul la nitraţi nu depăşeşte indicii permisibili, acesta primeşte un certificat de confirmare a calităţii.

− În ce măsură putem controla prezenţa nitraţilor în fructe şi legume şi sunt ei atât de periculoşi pentru sănătatea omului?

− Nitraţii sunt substanţe migratoare. Un control poate arăta concentraţie mare de nitraţi, iar controlul repetat poate arăta alt rezultat, aceasta depinde de mulţi factori. Pe timp uscat, spre exemplu, concentraţia de nitraţi sporeşte. Pe timp răcoros — scade. Temperatura optimă a produsului supus analizei este 20-22 grade Celsius. Dauna principală în urma consumului de fructe sau legume nu este de la nitraţi, ci de la reziduuri de pesticide. Noi controlăm şi una, şi alta. Nitraţii apar nu neapărat din cauza că s-au introdus îngrăşăminte minerale, dar pot fi şi din cauza îngrăşămintelor organice bogate în azot. Ei sunt periculoşi pentru sănătatea omului, dar nu în mare măsură. Cel mai bine este ca oamenii să procure producţia din locurile autorizate. Noi nu purtăm răspundere pentru calitatea fructelor şi legumelor comercializate în afara pieţelor.

− Ce se întâmplă cu producţia care nu corespunde cerinţelor?

− În astfel de cazuri, lotul se scoate din vânzare şi se depozitează într-un depozit. Apoi se iau două probe identice şi se efectuează un control repetat, în diferite laboratoare, la Chişinău, spre exemplu. Uneori poate fi o eroare tehnică. Dacă suspiciunile se confirmă, conform prevederilor Legii nr. 119 cu privire la produsele fitosanitare şi fertilizanţi, art. 23 p.(3), materia primă agricolă şi produsele agroalimentare care nu corespund standardelor naţionale şi nu pot fi comercializate şi utilizate se confiscă şi se nimicesc.

− Au fost cazuri de acest gen în activitatea dvs.?

− Nu.

− Care sunt preocupările actuale ale specialiştilor direcţiei?

− Am făcut sesizări la fabricile de procesare şi unităţile economice de prelucrare sau deshidratare ale fructelor şi legumelor, să achiziţioneze materia primă de la producători în baza certificatelor de inofensivitate, pentru a evita pericole pentru sănătatea consumatorului.

Mulţumim pentru interviu.

Materialele au fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.