„Sunt oameni care habar nu au despre legislaţie”

0
44

0 H259v7gVe97bDW-u.jpeg

În satul Bădiceni, raionul Soroca, de mai mulţi ani activează parajuristul Evsei Tâltu. Constructor de specialitate, domnul Evsei s-a implicat în proiectul-pilot implementat de Soros-Moldova, menit să sprijine populaţia care se confruntă cu probleme de ordin juridic.

„De specialitate sunt constructor şi am activat toată viaţa în domeniu, apoi în întreprindere agricolă. După lichidarea acesteia, am prelucrat o perioadă cota de teren, apoi am aplicat la proiectul menţionat”, spune domnul Tâltu. În cei şase ani de activitate în calitate de parajurist, domnul Tâltu s-a convins nu doar de faptul că serviciul este binevenit, dar şi de faptul că mai este mult de lucru la acest capitol. Mai multe detalii din activitatea parajuristului — în acest interviu.

– Domnule Tâltu, când şi cum v-aţi hotărât să deveniţi parajurist?

– De specialitate sunt constructor şi am activat toată viaţa în domeniu, apoi în întreprindere agricolă. După lichidarea acesteia, am prelucrat o perioadă cota de teren, apoi am aplicat la proiectul menţionat. La 1 noiembrie 2010, a demarat proiectul-pilot cu Fundaţia Soros — Moldova, a durat patru ani. Pe urmă am trecut la Oficiul Teritorial Bălţi. Organul ierarhic superior este Consiliul Naţional pentru Asistenţă juridică garantată de Stat.

– Din experienţa dvs., este nevoie de un asemenea serviciu?

– Cu siguranţă. Serviciul nostru este pentru toţi, dar în deosebi pentru persoanele defavorizate, care nu ştiu unde să deschidă o uşă, să-şi perfecteze o moştenire sau actele de identitate, să rezolve un conflict între vecini etc.

În cadrul unui proiect implementat de Fundaţia Soros-Moldova, în anul 2010 a fost creată o rețea formată din 31 de parajuriști comunitari din diferite zone rurale ale ţării. Parajuristul este (potrivit Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat nr.198 din 26.07.2007) persoană care se bucură de o înaltă stimă din partea comunităţii locale, având studii juridice incomplete sau studii superioare complete, care nu practică activitate de avocat şi care, după o instruire specială, este calificat să acorde asistenţă juridică primară membrilor comunităţii. Activitatea acestora este direcționată spre creşterea gradului de educaţie juridică a populaţiei rurale pentru a utiliza legea în protejarea intereselor sale, precum şi pentru a evita escaladarea problemelor cu caracter juridic şi a spori capacitatea de soluţionare a problemelor la nivel de comunitate.

– Cât de informaţi sunt oamenii la capitolul juridic, drepturile omului?

– Cu părere de rău, sunt slab informaţi. Nu cunosc situaţia în oraş, dar în sat aşa stau lucrurile. Sunt o parte care îşi dau seama cât de cât, dar sunt oameni care habar nu au despre legislaţie. Spre exemplu, îl întreb: probleme aveţi? Nu, nu am, răspunde. Soţia spune că o bate, dar nu are probleme…, adică ei nici nu-şi dau seama că sunt probleme de ordin juridic şi ar putea undeva să se adreseze şi să le rezolve.

– Cu ce probleme se confruntă cel mai des sorocenii şi vă cer ajutorul?

– Depinde de perioada anului. Iată în prezent au început lucrările pe câmp, majoritatea oamenilor care vin se confruntă cu problemă gen: vecinul i-a trecut hatul sau i-a cules roada… În perioada finalul lunii martie — începutul lunii mai predomină asemenea cazuri. În luna aprilie curent, din 17 cazuri, 9 au fost pe conflicte cu terenurile agricole, cote sau acei câţiva ari pe care îi are fiecare în afara satului, care sunt date conform articolului 82, ca terenuri aferente. Printre cele care predomină mai sunt conflictele cu vecinii, cu administraţia publica locală, cu poliţia. Sunt cazuri de dezacord cu hotărârile instanţelor de judecată. Lumea deseori se revoltă că au mers pe cale judecătorească să hotărască o problem şi parcă instanţa a şi hotărât-o, dar ajung să spună: „am trecut toate porţile iadului şi când am ajuns să obţin hotărârea instanţei, dar la executare e problemă”. O fi o problemă că executoru judecătoresc are un ataşament în dependenţă de procentul sumei care figurează în fiecare caz. Undeva acceptă dosarul unde suma e mai mare şi procentul lor e mai mare…

Este o problemă cu care lumea se confruntă, având hotărârea de judecată în mână, ei până la urmă rămân cu încă nişte cheltuieli adăugătoare, au plătit taxa de stat etc. De jure au dreptate, dar de facto nu şi-au apărat dreptul şi până la urmă rămân cu problema nerezolvată.

– Cum reacţionau sătenii dvs. la apariţia acestui serviciu şi la statutul dvs. de parajurist?

– Din start lumea aveau temeri sau nu cunoşteau, erau mai reţinuţi. Unii nici nu vroiau să cunoască. Acum toţi mă cunosc în această calitate, ştiu despre serviciu şi când au o problemă se adresează. Am beneficiari care vin a doua, a treia, a şaptea oară cu diverse probleme. Ştiu că au găsit o dată soluţia şi mai revin. Totodată, le convine că serviciul este gratuit şi ajutorul îl pot găsi pe loc, nu trebuie să meargă la un avocat să se consulte.

Sunt parajurist comunitar în Bădiceni, dar se adresează şi oameni din alte localităţi sau alte raioane, eu nu-i refuz.

Evsei Tâltu: Eu pot spune că în ultimii patru ani am făcut Facultatea de Drept, deoarece o dată în lună sau o dată în semestru suntem chemaţi la instruiri pentru una-două săptămâni. Astfel am trecut toate domeniile dreptului: penal, civil, al familiei, al muncii ş.a. În cazul în care, nefiind jurist de specialitate, mă confrunt cu o problemă mai serioasă îi pot spune beneficiarului că problema mă depăşeşte sau apelez la organele ierarhic superioare ca, la rândul meu, să primesc eu o explicaţie şi să pot da beneficiarului un răspuns pe măsură.

Cu ce probleme vă confruntaţi în calitate de parajurist?

La început era o temere că noi undeva venim peste avocaţi şi le vom lua din servicii. La moment eu am o conlucrare foarte bună cu avocaţii din Soroca, mai mult ca atât, le trimit oameni. Ca parajurist, persoanelor defavorizate le pot oferi, în cazul în care ei prezintă un set de documente, un avocat la cerere — asistenţă juridică garantată de stat. Trimiţând la Oficiul Teritorial setul de documente, de acolo ni se numeşte un avocat din Soroca. Eu fac legătura între beneficiar şi avocat, care-i apără interesele, serviciul este gratuit, în cazul în care întruneşte condiţiile.

– Ce ar trebui îmbunătăţit în domeniul dat, din punctul dvs. de vedere?

– Întotdeauna este loc de mai bine. Actualmente, parajurist nu este profesie. Activăm în baza unui contract de prestări servicii. Toate defalcările din salariu se efectuează, dar să fim angajaţi în baza unui contract de muncă şi recunoscuţi ca profesie încă nu am ajuns. Se merge pe această cale. Deci, ne dorim ca parajuristul să devină o profesie, iar serviciul să educe mai mult comunitatea în domeniul cunoştinţelor juridice şi încălcării drepturilor omului.

Materialele au fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.