O șansă pentru femeile rome de a se integra în societate

1 bY3PwTiOU4bE3yuJntmdig

Varvara Duminică conduce propria mașină mai bine de zece ani. Iar de la volanul propriei sale vieți luptă pentru drepturile romilor din localitate.

Anul aceasta a înregistrat o premieră în cariera sa politică. Este una dintre cele două femei de etnie romă din R. Moldova care, pentru prima dată în istoria alegerilor locale generale, a fost aleasă în funcția de consilier local.

“Am simțit susținerea consătenilor și înainte de alegeri. Nu m-am străduit să demnonstrez mai mult, dar lumea în sat mă cunoaște prin activitățile mele. Monumentul de la intrarea în sat l-am înălțat eu cu suportul romilor și al non-romilor”, ne spune Varvara Duminică.

Alegerea celor două femei de etnie romă în funcția de consilier local este cu adevărat o performanță, în condițiile în care comunitatea romilor este destul de conservatoare, iar rolul femeii în afara familiei este limitat.

Președintele Asociației “Tarna Rom”, Marin Alla (captură video, 15.09.2015, Chișinău)
Președintele Asociației “Tarna Rom”, Marin Alla (captură video, 15.09.2015, Chișinău)

“Din 2003 și până acum am discutat cu soții femeilor rome, cu rudele, cu părinții fetelor tinere că este momentul ca etnia romă să se trezească și să permită femeii să fie activă în societate”, ne explică președintele Asociației “Tarna Rom”, Marin Alla.

În total, pe țară au candidat la alegerile locale generale pentru funcția de consilier 7 persoane de etnie romă.

Activista care promovează drepturile romilor, Natalia Duminică, salută alegerea celor două femei de origine romă în funcția de consilier, dar spune că la nivel central lucrurile nu stau la fel de bine.

Natalia Duminică, activistă în domeniul drepturilor romilor (captură video: 23 octombrie 2015)
Natalia Duminică, activistă în domeniul drepturilor romilor (captură video: 23 octombrie 2015)

“Ceea ce a fost, se întâmplă doar la nivel local. Dacă e să vorbim la nivel central, în unicul partid care abordează subiectul romilor nu sunt femei sau chiar dacă sunt, vocea lor, de cele mai dese ori,nu este auzită”, a precizat Natalia Duminică.

Varvara Duminica speră că prin exemplul ei și alte femei, inclusiv de etnie romă, să se implice în politică și să participe activ în luarea deciziilor.

Consiliera romă a trebuit să treacă peste multe stereotipuri și prejudecăți de-a lungul vieții. Încă mai sunt vii în memorie episoadele dureroase când i s-au spus vorbe necugetate doar pentru că este de altă etnie.

Așadar, spulberăm miturile despre romi, iar Varvara Duminică ne invită în casa ei, ne lasă să o filmăm cum gătește la bucătărie. Și-a chemat în ajutor un nepot care a ales să se facă bucătar.

În bucătăria din propria casa. Varvara Duminică vorbește despre steriotipurile legate de romi. (captură video, 21.08.2014, satul Chetrosu, raionul Drochia)
În bucătăria din propria casa. Varvara Duminică vorbește despre steriotipurile legate de romi. (captură video, 21.08.2014, satul Chetrosu, raionul Drochia)
În bucătărie, nepotul Varvarei Duminică, Nicolae Neniță gătește (captură video, 21.08.2014, satul Chetrosu, raionul Drochia)
În bucătărie, nepotul Varvarei Duminică, Nicolae Neniță gătește (captură video, 21.08.2014, satul Chetrosu, raionul Drochia)

 

“Părinții au vrut să merg să studiez altceva, dar eu am zis că vreau să fiu bucătar, îmi place să gatesc”, ne spune cu mândrie Nicolae Neniță.

Tânărul povestește că nu s-a simțit discriminat nici la școală, nici la colegiul unde și-a făcut studiile. Totuși, cercetările arată că elevii romii din Moldova sunt mai des agresați la școală decât cei care reprezintă alte etnii. Astfel, 16% dintre copii romi au fost agresați la școală în anul 2011, față de 7% în cazul copiilor de alte etnii.

Datele se conțin în studiul “Romii din R. Moldova”, UN Moldova, 2011. (Foto: Igor Rotari, 20.09.2015, Chișinău)
Datele se conțin în studiul “Romii din R. Moldova”, UN Moldova, 2011. (Foto: Igor Rotari, 20.09.2015, Chișinău)

În același timp, potrivit sondajului sociologic “Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului”, realizat de Institutului de Politici Publice la sfârșitul anului 2014, doar 63% din respondenți ar accepta ca romii să traiască în R. Moldova.

Datele se conțin în sondajul sociologic “Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului”, realizat de IPP în 2014. (Foto: Igor Rotari,20.09.2015, Chișinău)
Datele se conțin în sondajul sociologic “Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului”, realizat de IPP în 2014. (Foto: Igor Rotari,20.09.2015, Chișinău)

Vorbind despre femeile rome, formele de discriminare a acestora sunt și mai accentuate. Femeile rome au acces la educație, la sănătate sau la un loc de muncă în proporție mai mică decât bărbații romi.

“În domeniul sănătății, femeile rome sunt discriminate în raport cu cele non-rome. Medicii argumentează că romele sunt murdare, că nu pot vorbi cu ele, găsesc întotdeauna scuze ca să nu primească o femeie romă la consultație sau să nu îi acorde serviciile necesare”, ne spune Natalia Duminică.

Natalia Duminică, activistă în domeniul drepturilor romilor (captură video: 23 octombrie 2015). Datele se conțin în studiul “Romii din R. Moldova”, UN Moldova, 2011. (Foto: Igor Rotari, 20.09.2015, Chișinău)
Natalia Duminică, activistă în domeniul drepturilor romilor (captură video: 23 octombrie 2015). Datele se conțin în studiul “Romii din R. Moldova”, UN Moldova, 2011. (Foto: Igor Rotari, 20.09.2015, Chișinău)

 

Alarmante sunt și cifrele privind căsătoriile timpurii în rândul romilor. Președintele Asociației “Tarna Rom”, Marin Alla susține că aproape 70% dintre tineri se căsătoresc până la vârsta de 18 ani, ceea ce constituie o gravă problemă.

“În unele comunități, fetele se căsătoresc la vârsta de 12–16 ani și, odată cu mariajul, fetele abandonează școală. Și băieții, atunci când se căsătoresc, nu mai merg la școală. Însă pentru fete este mai specific, mai rușinos ca atunci când sunt în mariaj să meargă la școală, ceea ce nu întâlnim la băieți. Ei părăsesc școala pentru că nu au interes sau nu cunosc care este importanța educației în viața lor”, ne explică Natalia Duminică.

În sondaje, mai mult de jumătate din respondenți cred că majoritatea romilor sunt mincinoși, sunt cerșetori sau hoți de buzunare, sunt obișnuiți să trăiască pe spatele altora, încalcă legea, iar cele mai multe femei rome sunt ghicitoare.

Datele se conțin în sondajul sociologic “Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului”, realizat de IPP în 2014. (Foto: Igor Rotari,20.09.2015, Chișinău)
Datele se conțin în sondajul sociologic “Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului”, realizat de IPP în 2014. (Foto: Igor Rotari,20.09.2015, Chișinău)

De fapt, romii înșiși par pesimiști privind perspectivele de adaptare a acestora în societate. Peste jumătate dintre romii intervievați în sondaje, dar și 75% dintre populația non-romă consideră justificată percepția romilor că ei ar fi prea diferiți pentru a se adapta societății.

Președintele Asociației “Tarna Rom”, Marin Alla în discuție cu jurnalista Elena Robu (captură video, 15.09.2015, Chișinău)
Președintele Asociației “Tarna Rom”, Marin Alla în discuție cu jurnalista Elena Robu (captură video, 15.09.2015, Chișinău)

“Romii sunt în mare parte responsabili să devină parte a societății în care trăiesc. Ei sunt acei care trebuie să își modifice modul de trai, modul de abordare, comportamentul, dar asta necesită timp. În agenda premierului, a presedintelui trebuie să fie inclusă și problema romilor. În Acordul de Asociere este prevăzut și planul de susținere a romilor, dar Guvernul practic nu a realizat nimic din acest plan”, a declarat președintele Asociației “Tarna Rom”, Marin Alla.

Situația este și mai delicată când vorbim despre femeile rome. Activista Natalia Duminică susține că e rândul autorităților să realizeze mai mult, pentru ca femeile rome să nu mai fie o comunitate invizibilă în societate.

Natalia Duminică, activistă în domeniul drepturilor romilor (captură video: 23 octombrie 2015
Natalia Duminică, activistă în domeniul drepturilor romilor (captură video: 23 octombrie 2015

“În 2013 a avut loc sesiunea 56-a a Comitetului ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor, care a elaborat și un șir de recomandări. Statul nostru din păcate nici nu s-a uitat peste document. Următoarea etapă ar fi ca țara noastră să ia în calcul recomandările internaționale și să facă un plan de acțiuni cum să îmbunătățească situația femeilor rome în R. Moldova”, a conchis experta.

Potrivit datelor neoficiale furnizate de asociațiile acestei minorități etnice, în R. Moldova există în prezent o comunitate de peste 200 000 de romi.

Un material realizat de Elena Robu
Cameraman/editor video: Sergiu Dobîndă
Fotograf: Igor Rotari

Comentarii

About OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

Lasă un răspuns

*