CUM LUPTĂM CU GRINDINA?


© Vadim Sterbate / OdN.info.md

De la Centrul de comandă aflat la Băxani este gestionată activitatea a 23 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină, amplasate în raioanele Floreşti, Drochia, Donduşeni şi Ocniţa parţial. În Soroca sunt amplasate 6 puncte de lansare a rachetelor, la Baxani, Rubleniţa Nouă, Dărcăuţi, Dumbrăveni, Alexandru cel Bun, Slobozia-Cremene.

Aproximativ 650 ha de culturi agricole şi livezi anul trecut şi 675 ha în primul semestru al anului curent au fost afectate de grindină în raionul Soroca. Dezamăgiți, agricultorii îşi calculează pierderile. În același timp, specialiștii de la Centrul local antigrindină calculează câte rachete pentru dispersarea norilor periculoși mai au în rezervă până la finalul sezonului agricol, rezultatul este deloc îmbucurător, deoarece rezervele sunt sub minimul necesar.

Printre agricultorii care au avut de suferit în urma grindinii în acest an este şi Haralambie Sochircă din Vădeni. Intemperiile i-au distrus 100 ha de porumb şi 50 ha de floarea-soarelui. „Ştiu că avem centru antigrindină în raion. Punctele de lansare a rachetelor sunt la locul lor, personal au, dar bugetul e mic şi nu au rachete de ajuns. Ei nu au nicio vină, iar noi, agricultorii, totdeauna vom fi bătuţi de grindină dacă statul nu are grijă să ne protejeze. Alte sisteme de protecţie împotriva grindinii pentru culturile agricole nu sunt. De ce mai plătim impozite?”, se întreabă agricultorul.

© Vadim Sterbate / OdN.info.md © Vadim Sterbate / OdN.info.md
Cel mai vechi radar este conectat la computere dotate programe moderne, care uşurează lucrul specialiştilor în domeniu / Foto Vadim Şterbate

Într-adevăr, pe teritoriul raionului Soroca, din 1976 activează Unitatea specială Soroca a serviciului special de influențe active asupra proceselor hidrometeorologice, cu Centrul de comandă pe teritoriul satului Băxani.
Potrivit specialiștilor, cele șase puncte de lansare a rachetelor antigrindină sunt amplasate astfel, încât pot proteja de norii distrugători cca 85% din teritoriul raionului. Totuși, cazurile când grindina distruge culturile nu lipsesc. Se întâmplă din mai multe motive, spun responsabilii, inclusiv din cauza numărului insuficient al rachetelor.

© Vadim Sterbate / OdN.info.md
Petru Nedelciuc, servant clasa a II-a la punctul de lansare din s. Băxani, în timpul serviciului, la punctul de lansare a rachetelor antigrindină din Băxani/ Foto Vadim Şterbate
© Vadim Sterbate / OdN.info.md
Iurie Baciu, servant clasa a II-a la punctul de lansare din s. Băxani, activează în domeniu de peste 30 de ani. A văzut şi dispersat împreună cu colegii sute de nori fioroşi aducători de grindină / Foto Vadim Şterbate

Numărul de rachete oferite anual diferă. La 1 iulie curent, la cele 23 de puncte dirijate din Soroca mai erau în total 357 de rachete, dintre care 80 la punctele de pe teritoriul raionului Soroca. „Dacă vine un proces normal, un pericol de grindină, ne trebuie minim 50 de rachete să fie la un punct de lansare. Dacă la primul nor sunt lansate toate 13 rachete care le are în dotare, iar peste câteva minute vine alt nor şi nu ai cu ce-l dispersa, atunci şi primele rachete înseamnă bani aruncaţi în vânt”, ne explică Fedot Novac, comandant la Unitatea specială Soroca a Serviciului special de influenţe active asupra proceselor hidrometeorologice. Alexandru Homenco, responsabil pentru intervenție operativă, spune că insuficiența de rachete se face tot mai simțitoare. „Ultimele calcule în arată că ne trebuie în mediu 70 de rachete la fiecare punct de lansare, acest număr să fie asigurat permanent pe tot sezonul, adică între 15 aprilie și 1 octombrie. Ideal ar fi să avem două tipuri de rachete: care ajung la 8 km distanță și la 10 km. Cu toate obiecțiile care sunt, din punct de vedere științific, noi scădem riscul de grindină de cinci ori, dar nu suntem Dumnezei, oamenii trebuie să înțeleagă asta”, menționează specialistul.
https://youtu.be/Cz-yIwyOVdY
Din punct de vedere tehnic și al personalului calificat, lucrurile sunt satisfăcătoare, susține conducătorul unității din Soroca. Inima centrului — Radarul MRS 5 — un dispozitiv imens, fabricat în anii 1970 în URSS, care mai funcționează bine şi astăzi. Acesta este conectat la câteva calculatoare dotate cu softuri moderne care permit specialiștilor să monitorizeze tot „tabloul climateric”, adică norii cu gheaţă, dacă aceştia apar și să reacționeze corespunzător și în timp rezonabil. „Chiar dacă ar ieși din funcțiune acest aparat, noi nu rămânem „orbi”. Centrul nostru primește informații de la colegii din Edineţ, Sângerei, Călăraşi şi Corneşti, aşa că suntem asigurați din acest punct de vedere. La rândul nostru, le furnizăm şi noi informaţii”, ne-a împărtășit domnul Novac. Ivan Cozlovschii, persoană de serviciu, lucrează în domeniu acesta din anii ”70.

© Vadim Sterbate / OdN.info.md
De la stânga spre dreapta: Alexandru Homenco, responsabil pentru intervenție operativă, Ivan Cozlovschii, persoană de serviciu, Marina Ouş, operator. / Foto Vadim Şterbate

„Tehnica s-a schimbat foarte mult în legătură cu computerizarea sistemului. În prezent este mult mai uşor de lucru. Informaţia vine direct în computer, unde este stocată şi păstrată, astfel este uşor să analizăm datele. Nu mai este nevoie să introducem manual datele în registre” subliniază dânsul.
© Vadim Sterbate / OdN.info.md
În 2014, grindina a afectat 24 de gospodării individuale sau agenţi economici din 11 localităţi, distrugând 639 ha de culturi agricole şi pricinuind pagube de 13 807 mii lei.

Totuși, din alte motive grindina mai “bate” culturile agricole și buzunarele fermierilor.

“15 km de la Nistru şi tot atâta de la Prut e “zonă moartă”, nu putem asigura securitate, totodată e zonă de risc pentru agricultori. De-a lungul frontierei putem împuşca, iar perpendicular, adică spre Ucraina este interzis”, ne-au explicat specialiștii care luptă cu grindina. Totodată, o cale aeriană care trece prin apropiere periodic blochează activitatea acestora. „Deasupra centrului nostru trece o cale aviatică, noi avem legătură directă cu aeroportul, astfel încât atunci când un avion trece prin zona respectivă suntem informați ca să nu lansăm rachete în acest timp, chiar dacă sunt nori periculoși”.

Fedot Novac, comandant la Unitatea specială Soroca a Serviciului special de influenţe active asupra proceselor hidrometeorologice, demonstrează cum lucrau soecialiştii în lipsa calculatoarelor şi a programelor moderne, itilizând hărţile şi alte instrumente / Foto Vadim Şterbate

La capitolul aprovizionare cu rachete, unii agricultori din Soroca se arată deschiși pentru colaborare cu instituția de stat și gata de a procura rachete din cont propriu, deoarece, spun ei, s-au dezamăgit în sistemul de asigurări în agricultură. “Eu am propus această idee de vreo trei ani. Am asigurat altă dată recolta, dar în cel mai bun caz am primit doar banii pe care i-am cheltuit pentru asigurare. Sunt gata să dau bani pentru rachete, 100 de mii sau 200 de mii. Fiecare poate investi în dependență de suprafața de pământ pe care o deține, dar dacă nu ne vor proteja bine și vom pierde recolta — să ne întoarcă banii înapoi”, propune Haralambie Sochircă, care prelucrează 1300 ha de pământ. Deocamdată ideea nu are sorți de izbândă, ne explică șeful Direcției agricultură și alimentație Soroca. “Lipseşte un mecanism de colaborare între Agenţie şi fermierii. Agenţia naţională este dotată din banii publici, dar ca să fie transferaţi bani de la agenţii economici pentru procurarea rachetelor ori salariile specialiştilor trebuie să fie un mecanism care ar reglementa relaţia dintre banii publici şi banii privaţi”, susține Serghei Slutu.

În timp ce culturile de câmp nu pot fi protejate decât prin dispersarea norilor de gheață, livădarii își pot proteja individual plantațiile multianuale cu sisteme de plasă antigrindină. Avantajele acestui sistem sunt: protejarea livezilor de grindina; micşorarea daunelor cauzate de grindină; diminuarea influentei negative a soarelui asupra fructelor; permite formarea culorii uniforme a fructelor; protecţie contra focului bacterian; protecţie împotriva pasărilor, a insectelor etc., susțin agenții economici care importă și instalează aceste sisteme de protecție. De exemplu, firma Vitalitifruct — Expo a instalat sisteme de plase antigrindină pe o suprafață de 240 de ha de livadă, dintre care 34 ha în raionul Soroca. „Avantajele sistemului antigrindină sunt foarte bine cunoscute în cercul agricultorilor şi reacţia lor este una pozitivă, se înţeleg bine necesitatea şi avantajele sistemului. Agricultorii acceptă ideea de instalare a sistemului antigrindină, doar unica barieră de instalare sunt sursele financiare”, ne-a comunicat doamna Polina, angajata firmei menţionate.

Întreprinzătoarea Silvia Zgardan din satul Rudi a instalat un sistem de plasă antigrindină în livadă hiperintensivă cu o suprafaţă de 14 hectare. O concluzie e greu de tras, spune fermiera, deoarece de doi ani de când a făcut achiziţia grindină nu a fost, dar povestirile colegilor au făcut-o să se îndoiască în necesitatea acestuia și să regrete investiţia de 1 890 000 lei. „La noi nu a fost grindină, dar colegii din Briceni au spus că nu i-a salvat nici plasa când a fost grindină. Dacă s-ar întoarce timpul înapoi, nu aş face aşa investiţii mari”, opinează femeia. În același timp recolta de mere din livada familiei Sochircă din Vădeni a fost compromisă în proporţie de 90%, asta ar însemna, potrivit lui, o pierdere de circa 3 milioane de lei. Despre un sistem de protecţie antigrindină nici nu poate fi vorba: „În primul rând, este foarte scump, în al doilea rând, livada e sădită cu mulţi ani în urmă, după standarde vechi, aşa că nu putem adapta sistemele acestea aduse din Italia”, ne-a mai spus domnul Haralambie Sochircă.

În 2015, pentru întreaga țară au fost achiziționate 3000 de rachete, împărțite la cele 115 puncte de lansare din ţară. O rachetă procurată din Bulgaria costă cca 500 dolari SUA.

Tatiana Mitrofan


Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Comentarii

Lasă un răspuns

*