Producătorii de mere între pieţe vechi şi pieţe noi

Soroca este raionul cu cea mai mare suprafaţă de livezi de mere din Republica Moldova, ajungând în acest an la 7600 de hectare. Nu în zadar sărbătoarea tradiţională, devenită deja şi naţională, “Festivalul Mărului” se desfăşoară anume aici. Conform datelor Direcției raionale de Agricultură și Alimentație, în Sooca sunt 36 de agenţi economici mari care produc mere şi câteva zeci de gospodării ţărăneşti care au livezi de la cel puţin două hectare până la treizeci de hectare.

Suprafeţele cu livezi din raionul Soroca ajung la 7600 de hectare / Fotograf: Vadim Şterbate
Ghenadie Muntean: “Noi avem scopul de a creşte producţie calitativă” / Fotograf: Vadim Şterbate

SRL “Tehrubsor” din satul Rubleniţa este unul dintre agenţii economici locali din domeniul agricol, care se ocupă şi de producerea merelor. În prezent producătorul pregăteşte frigiderul pentru roada nouă, iar cele şase autocamioane de mare tonaj aşteaptă să fie încărcate cu mere. Ghenadie Muntean, conducătorul acestei societăţi, este sigur că embargoul merelor pe piaţa rusească nu a fost cauzat de calitatea fructelor, ci de intrigile geopolitice, aceasta însă i-a motivat pe producători să caute noi pieţe. „Este firesc că nu este uşor să capeţi pieţe noi, aşa că este bine să le păstrăm pe acelea pe care le avem. Dar oricum, nu trebuie să stăm pe loc, ci să căutăm pieţe noi, doar aşa va avea succes agentul economic. Noi am făcut toate lucrările care au fost necesare până la ziua de azi şi livada este într-o stare bună. Cât priveşte pieţele de desfacere, suntem în căutarea acestora, dar putem miza şi pe câţiva agenţi economici din Belarus cu care am lucrat ani de zile, iar anul trecut am găsit parteneri şi în Kazahstan. Ar fi bine şi la ruşi să mergem, dar suntem şi în căutarea pieţelor din Uniunea Europeană. Astăzi s-a schimbat situaţia, aceiaşi belaruşi cresc deja unele soiuri de mere aduse din Olanda şi Polonia pe care şi noi le creştem. În Krasnodar, Stavropol şi în alte regiuni ale Rusiei se plantează multe suprafeţe cu livezi. Ba şi în Uzbekistan se produc mere, iar polonezii sunt mereu gata să exporte mere, doar să aibă unde le livra”, ne descrie situaţia agricultorul. Producătorul din Rubleniţa a încercat să-şi caute parteneri din ţări mai exotice ca să exporte merele produse în Republica Moldova.

Ghenadie Muntean, directorul SRL “Tehrubsor”
„Ne trebuie o linie de ambalare şi calibrare, dar pentru acesta trebuie să luăm din nou credit. Noi avem scopul de a creşte în primul rând producţie calitativă. Au trecut timpurile când mergea orice, acum şi în est şi în vest oamenii cer producţie calitativă”.

De va fi ploaie, roada ar putea să fie una bună / Fotograf: Vadim Şterbate

„Sunt nişte pieţe interesante în Arabia, iată noi acum câţiva ani am exportat mere în Irak, ne zice domnul Muntean. Doar că ei nu înţelegeau de ce avem unele sorturi de mere jumătate verde jumătate roşu sau galben. Ei doreau ca mărul să fie de o culoare, ori verde, ori galben sau mai ales roşu. Noi le lămuream că petele pot fi de la o frunză care astupă razele soarelui sau din alte motive, dar ei aşa şi nu înţelegeau”. Agentul economic ne spune că un producător care doreşte să-şi dezvolte afacerea nu poate activa fără credite. Permanent investeşte în tehnică şi tehnologii, căci altfel nu poţi face producţie calitativă şi în cantităţi mari. Anul 2014 pe lângă embargo i-a adus o altă surpriză neplăcută — îngheţurile. „Îngheţurile care au avut loc pe neaşteptate în 2014 ne-au pus într-o situaţie ca să fim mai atenţi şi mai precauţi în 2015. Deja se vede că roada din 2015 nu va fi aceeaşi ca anul trecut, dar oricum este o producţie mulţumitoare, rămâne doar să o putem păstra şi vinde. Livada noastră este tânără, soiurile sunt bune şi dispunem de un frigider cu capacitatea de o mie de tone. Regret că agenţii economici mai mici, dar şi cei mijlocii nu au înţeles că trebuie să se asocieze, altfel nu merge, fiindcă aşa-i practica europeană. Este bine să te aliniezi la nişte lucruri bine făcute, căci a inventa noi toţi suntem buni, iar timpurile când venea maşina în livadă şi încărca totul a trecut. În ultimii ani moldovenii plantează livezi noi şi este foarte bine, fiindcă producătorii de mere au început să înţeleagă că nu mai are rost să creşti mere în livezile celea vechi. Şi noi am scos livezile vechi, iar la ziua de astăzi avem 90 de hectare de livadă tânără. Până la sfârşitul anului 2015 ne propunem să mai sădim încă vreo 20 de hectare”, ne destăinuie planurile Ghenadie Muntean.

Serghei Slutu, şef al Direcției Agricultură și Alimentație Soroca
“Astăzi piaţa Rusiei cere mărul moldovenesc, iar cât priveşte embargourile totul depinde de politică, acesta poate fi pus şi timp de o săptămână. Noi suntem cei care producem şi sunt deja alte structuri ca Ministerul Economiei şi alţii care au grijă ca totul să meargă bine”.

TIR-urile sunt gata să exporte merele pe pieţele vechi şi noi / Fotograf: Vadim Şterbate

Îngheţurile din toamna anului trecut au stricat planurile şi altor merari, afirmă Serghei Slutu, şeful Direcției Agricultură și Alimentație din raionul Soroca. „Anul trecut un agent economic din Turcia a vizitat livezile din nordul raionului nostru. Domnul dorea să procure 20 de mii de tone de măr în 2014, cu extindere la 80 de mii de tone. A semnat şi două contracte cu agenţii economici din teritoriu, dar odată cu îngheţul de toamnă s-a stopat toată vânzarea merelor. Avem totuşi agenţi economici care au găsit pieţe noi şi se orientează spre Arabia şi România. De exemplu, Valentina Marciuc de la Iarova încheie deja de patru ani contract cu un agent economic din Turcia şi exportă merele acolo, iar Tudor Zabulica de la Racovăţ a exportat în România”. Cât priveşte asocierea producătorilor de mere, deocamdată aceştia nu se prea grăbesc. Unii totuşi au înţeles că aceasta este soluţia. “Avem deja două grupuri, este vorba de Serghei Păunescu de la Tătărăuca care s-a asociat cu încă cinci agenţi economici. Iar al doilea grup duce negocierile, dar încă nu pot face publică informaţia despre cine este vorba. Asocierea este necesară din simplul motiv că asigură un alt volum de producţie şi producătorii pot duce negocieri cu orice agent economic din orice ţară. Chiar şi pe piaţa rusă în timpul de faţă se cere ca mărul să fie calibrat, pentru că la ei pieţele s-au micşorat şi se încheie contracte cu reţele de magazine care au necesitate de mere în fiecare zi sau în fiecare săptămână de sortul cutare, producţia cutare sau calibrul cutare şi ei se orientează ca mărul să fie deja ambalat şi calitativ”, declară Serghei Slutu. Oficialul este sigur că merele “made in Moldova” sunt calitative, iar preţul depinde de calitate, cantitatea de producţie şi piaţă. „În raion sunt două frigidere noi, unul de 1000 de tone la Valentina Marciuc şi “Magistrala-Nistru” construieşte un frigider pentru mere. Mihai Cristian din Regina Maria are frigider şi linie de uscare a fructelor. Avem două linii de sortare şi ambalare la „Alfa Nistru” şi la Rudi”, susţine şeful Direcției raionale Agricultură și Alimentație.

Frigiderul de la Rubleniţa pentru păstrarea merelor / Fotograf: Vadim Şterbate

Din producţia de mere au de câştigat atât agenţii economici, cât şi cotaşii care-şi dau pământul în arendă, dar şi acei care muncesc la curăţirea livezilor şi culesul roadei. Astfel că în plin sezon muncitorii pot primi de la 150 până la 250 de lei pe zi. Dar în timp ce războiul geopolitic se răsfrânge şi asupra producătorilor de mere, unii dintre ei profită de criză şi văd în aceasta un imbold de dezvoltare şi de ridicare a calităţii fructelor, semn că merele noastre au şansa să fie exportate pe pieţe noi, dar şi să revină totodată la consumatorii tradiţionali.

Muncitorii pregătesc din timp containerele pentru roada nouă / Fotograf: Vadim Şterbate

Vadim Şterbate


Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

*