Cum dezvoltă o afacere un fermier moldovean faţă de unul polonez

Aici pe timpul URSS erau lanuri de culturi furajere, iar sovhozul din satul Mălăiești era specializat în producea laptelui, care ajungea de la Chișinău pâna la Moscova. În anii 90, ferma parcă a fost luată de vânt, practic nu a rămas nimic. Din 1990 până în 2000 toate gospodăriile sătesti erau în declin. Fiecare a vrut să ia care și ce a putut, chiar și un cui, dacă se putea. Într-o săptămână 22 de grajduri au fost puse la pământ.

O afacere care a început acum 15 ani

Așa își amintește fermierul Alexei Ivanov din satul Mălăiești, raionul Orhei despre anii care au urmat după colapsul URSS. Afacerea lui a început acum 15 ani, în urma programului de împroprietărire a țăranilor cu pământ. “Pământul înseamnă viață, altceva nu știu să fac, asta îmi place, asta pot, asta învaț pe alții”, ne mărturisește fermierul.

Alexei Ivanov, fermier, satul Mălăiești, Orhei, Republica Moldova. Suntem lângă unul dintre lanurile de grâu pe care le are în proprietate. Acest teren agricol are peste 30 de hectare, pământuri care sunt luate în arendă de la deținătorii de cote din localitate. Captură video: Sergiu Dobândă, 27 martie 2015)

Alexei Ivanov este unul dintre fermierii mijlocii din Republica Moldova, având în gestiunea sa 650 de hectare de teren agricol. În anul 2000, în urma programului de împroprietărire a țăranilor cu pământ, a luat în arendă de la țărani 300 de hectare, iar ulterior și-a mărit suprafața.

Astăzi, pe aceste pământuri, cultivă grăunțoase, culturi tehnice, culturi furajere, dar are si livezi de cireșe, caise, prune și mere. De asemenea, are aproape 5 hectare legume. Și-ar dori mai mult, dar fără un sistem de irigare, riscurile la creșterea legumelor sunt prea mari. De fapt, astăzi în agricultură aproape totul este la mila Domnului.

Taxele și impozitele pe care le plătește un fermier moldovean

Fermierul Alexei Ivanov ne explică ce fel de taxe și impozite plătește anual, atât deținătorilor de cote, cât și statului. Astfel, fermierul achită o arendă, sub formă de producție agricolă, țăranilor care și-au dat ternurile în gestiunea Asociației din Mălăiești. Pe lângă asta, mai plătește cam 10 tipuri de impozite la stat, cum ar fi impozitul funciar, impozitul pe venit, TVA.

În localitatea Mălăieşti, raionul Orhei, ca de altfel în majoritatea localităţilor din R. Moldova, arenda pentru o cotă de teren se plătește în producție agricolă, adică în grâu, fân, orz sau floarea soarelui. Valoarea în bani ar însemna 2500–3000 de lei. (design infografic: Vitalie Harea)

„Anul 2014 a fost unul bun. Deși am plătit impozite de jumatate de milion de lei, venitul a ajuns la 2 milioane de lei. Dacă n-ar fi fost embargoul la fructe impus de Federatia Rusa, suma ar fi crescut si mai mult”, ne explică Alexei Ivanov.

Livezile de mere aduc în prezent pierderi fermierilor

Fermierul a plantat livezile pe pământurile proprii. Sunt 36 de hectare de livezi de mere, prune, caise, cireșe. Primele au aparut în anul 2003. A decis să își diversifice producția pentru a o putea comercializa mai ușor. Cele mai mari pierderi le-a avut la mere, din cauza embargoului impus de către Federația Rusă. Pierderile se ridică la 60 de mii de lei în 2014.

Criză de muncitori în sectorul agricol

Alexei Ivanov spune că este mare criză de muncitori în sectorul agricol. Totuși, oamenii ar veni să lucreze la un salariu de 4000-5000 de lei. Fermierul a găsit o modalitate interesantă de a-i plăti pe cei care muncesc. Zilierii sunt remunerați în functie de munca pe care o prestează.

ermierul are în gestiune, pe lângă cele nouă tractoare, câteva semănători pentru porumb, pentru grâu, pentru livezi. Are pluguri, cultivatoare, combine. În total, ar fi vorba de aproape 30 de utilaje agricole care costă în jur de patru milioane de lei. Tractoarele sunt importate din Belarus și Ucraina, iar celelalte utilaje sunt procurate inclusiv din Italia, Austria și alte țări europene. (Foto: Elena Robu, 27 martie 2015)
ermierul are în gestiune, pe lângă cele nouă tractoare, câteva semănători pentru porumb, pentru grâu, pentru livezi. Are pluguri, cultivatoare, combine. În total, ar fi vorba de aproape 30 de utilaje agricole care costă în jur de patru milioane de lei. Tractoarele sunt importate din Belarus și Ucraina, iar celelalte utilaje sunt procurate inclusiv din Italia, Austria și alte țări europene. (Foto: Elena Robu, 27 martie 2015)

„Nu plătim pe zi, ci pe volumul de lucru. De exemplu, un kg de cirese costă 3 lei ca să îl culegi. Este o metodă mai eficientă, deși nu întotdeauna atractivă”, menționează fermierul.

Planurile de viitor, ca și ghicitul în stele

Când îl întrebi de planurile de viitor pe un agricultor din Moldova, e ca si cum l-ai ruga să ghicească în stele. Din cauza scumpirilor din ultima perioadă, cheltuielile vor crește simțitor, iar planuri nu poate să își facă decât până la vară.

„Au cresct preturile, la ingrasaminte de 2 ori. Astfel și cheltuielile vor creste minim cu 30-40%. Se cer investiții în agricultură,, ceea ce nu înțeleg guvernanții noștri. Agricultura este un business, dar am rămas cu zeci de ani în urma agricultorilor europeni. Subvențiile la hectar a ne-ar ajuta foarte mult”, ne-a declarat Alexei Ivanov.

Așadar, cu 26 de angajați și 9 tractoare, Alexei Ivanov face business din agricultura moldovenească. Este unul dintre sutele de fermieri care dă din coate pentru a reuși să patrundă pe piața Uniunii Europene și să ofere un produs de calitate.

Polonia, primul exportator de mere din UE

Când vorbim despre mere, primul mare concurent căruia urmează să îi facem față este Polonia, cel mai mare exportator de mere din UE. Astăzi fermierii polonezi vor să cucerească piața globală. Și au înțeles că trebuie să ofere în primul rând calitate, iar apoi preț.

Fermierul polonez Michal Lachowicz poate vorbi despre mere si despre afacerea sa ore întregi. Are 31 de ani, este doctor în economie si conduce în prezent o afacere de pana la 10 milioane de euro.

Merele noastre sunt transportate chiar și în Mongolia la o distanță de 8 000 de km, pe o perioada de mai mult de 30 de zile. Am înteles că cel mai important este calitatea mărului. Ce putem descoperi nou în producția de mere? Aproape nimic, dar putem lucra la calitate, care în Polonia pare a fi ceva nou. Această situație s-a creat din cauza pieței ruse, pentru că se accepta orice tip de calitate. În prezent, calitatea nu are preț, ne poveștește fermierul polonez.

O afacere cu investiții de 20 de milioane de euro

Are o fabrică de 7 000 metri patrati. Investițiile au început acum 5 ani si se ridică la 20 mln euro. Majoritatea banilor reprezintă donație din partea UE, mai exact 50% de la UE, 25% de la guvernul polonez și 25% este investiție personală.

Este însă o excepţie acest mod de subvenţionare. De regulă, ţăranii polonezi obţin din fondurile europene 50% din suma investiţiei, iar celelalte reprezintă contribuţia personală (design infografic: Vitalie Harea)

Fabrica conține secția de colectare, ambalare a merelor, dar și cea de fabricare a sucului. Capacitatea este de 1000 litri pe oră. 60% din producție este exportată, iar 40% – rămâne pe piata internă. Salariul mediu al unui angajat ajunge până la 500 euro. Salarii puțin mai mici au muncitorii sezonieri, în mare parte ucraineni, care vin la curățatul livezilor și la culesul merelor.

Soluția fermierilor pentru a cuceri piața, asocierea în grupuri mari

Deși Polonia este în prezent primul exportator de mere din lume și primul producător de mere din UE, fermierul spune că acesta nu este un business profitabil, competiția este foarte mare, iar în fiecare an costul merelor scade dramatic. Producătorii polonezi de mere au găsit însă o soluție. Pentru a evita competiția internă între ei, câteva grupuri mari de producători de mere au creat Compania Appolonia.

Prețul merelor în Polonia și Moldova

Michal Lachowicz din Polonia vinde kilogramul de mere cu 10 eurocenți, iar Alexei Ivanov din Moldova — cu 15 eurocenți (design infografic: Vitalie Harea)

Fermierul polonez a ajuns să gestioneze o afacere de milioane de euro, chiar dacă prețul merelor scade în fiecare an. “Doi ani în urmă merele costau 40 cenți pe kg, anul trecut – 30 de cenți, iar două săptămâni în urmă – doar 10-11 cenți. Așa că și veniturile anuale diferă. Suntem o companie tânără și în fiecare an dublăm cifra de afaceri. Anul trecut am avut 20 mii tone de mere, anul acesta 30 de mii de tone”, ne spune Michal Lachowicz, președinte de Board, Grupul producătorilor de fructe La-Sad din Polonia.

Embargoul impus de Federația Rusă, cum îl depășim

Și Polonia, ca și Moldova se confruntă cu probleme după ce Federația Rusă a impus embargou la un șir de produse agro-alimentare. Astfel, începând cu 1 august 2014, Rusia a interzis importul de fructe și legume din Polonia, iar Varșovia a calificat embargoul ca fiind represiune politică. Asta în condițiile în care aproape 50% din exportul de fructe poloneze era îndreptat spre piața rusească. Surprinzător sau nu, dar exportul de fructe poloneze a crescut cu 5%, după această măsură impusă de Moscova.

„Dacă ar fi spus cineva în trecut că nu vom exporta în Rusia, am fi spus ca este foarte greu. Dar astăzi știu sigur că putem trăi și fără Rusia. A fost nevoie de câțiva ani pentru a ne schimba și a ne orienta spre alte piețe. E bine să știm că suntem parte a acestei lumi și trebuie să fim eficienți”, consideră fermierul polonez.

Președintele Consiliului Național al Camerelor Agricole din Polonia, Wiktor Szmulewicz susține că R. Moldova este în avantaj, deoarece poate veni cu măsuri de a limita într-un fel importul și așa să fie dezvoltată și susținută producția proprie.

Președintele Consiliului Național al Camerelor Agricole din Polonia, Wiktor Szmulewicz în biroul său din incinta ministerului Agiculturii și Dezvoltării Rurale din Polonia. (foto: Sergiu Dobândă, 6 martie 2015)

“Recomand Guvernării de la Chișinău să dezvolte acele sectoare care sunt cele mai solicitate pe piața internă, iar când această piața va fi saturată, să fie căutate piețe externe. E important să fie dezvoltat sectorul de producție, pentru că nu e suficient să cultivi, trebuie și să produci. 90% din producția agricolă este direcționată pe piața internă. Guvernul trebuie să stabilească în ce domenii puteți fi competitivi”, a conchis oficialul polonez.

Jurnalistă: Elena Robu
Cameraman/editor video: Sergiu Dobîndă
Grafică: Vitalie Harea


Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Comentarii

About OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

Lasă un răspuns

*