Asocierea — o posibilitate de dezvoltare pentru apicultură

0
260
Cele 80 de colonii de albine, produc anual cca. 1000 de kg. De miere, susţine prisăcarul. „Pe piaţa internă mierea se consumă foarte puţin, de aceea noi avem nevoie de pieţe de desfacere din exterior. Dacă noi nu am avea ieşire la piaţa din UE, nu am avea ce face cu atâta miere în ţară” este de părere Alexandru Vârlan.

În raionul Soroca, numărul apicultorilor, cât şi numărul coloniilor de albine cresc. În 2015, potrivit datelor Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie Soroca, sunt înregistraţi 236 de apicultori şi 3897 colonii, în comparaţie cu 220 apicultori şi 2575 familii de albine în 2013.

Pentru a dezvolta ramura, dar şi pentru a înfrunta în comun provocările care apar în activitate, un grup de iniţiativă a propus crearea unei Asociaţii. Astfel, în cadrul unei şedinţe a apicultorilor din raionul Soroca, organizate în colaborare cu Direcţia raională Agricultură şi Alimentaţie în luna aprilie, s-au pus bazele Asociaţiei Apicultorilor Soroca, iar preşedinte a fost ales Alexandru Vârlan.

Alexandru Vârlan este un tânăr ambiţios, care a cunoscut meseria de apicultor de la tatăl său, iar mai apoi a studiat domeniul la o şcoală profesională. De doi ani dezvoltă propria afacere cu 80 de familii de albine, aşa că ştie atât atuurile, cât şi problemele din apicultură. Deşi la început de drum şi puţin numeroasă, organizaţia are nişte obiective clare, ne spune preşedintele asociaţiei: „Ne propunem crearea unui magazin specializat în raionul Soroca, de unde apicultorii vor putea procura toate cele necesare pentru a activa în apicultură, fără a se deplasa în alte localităţi: utilaje, inventar etc.; organizarea şi desfăşurarea seminarelor de instruire şi informare a apicultorilor, în care vor fi aduse cele mai noi şi utile informaţii din domeniu; în perspectivă ne gândim şi la obţinerea unor surse financiare (din fondurile UE — n.r.) pentru crearea unei cooperative care s-ar ocupa de colectarea tuturor produselor apicole, întrucât persoanelor fizice nu li se oferă finanţare, sperăm să reuşim fiind asociaţi”.

Printre principalele provocări însă este crearea unui punct de colectare a mierii, cu perspectiva de export. Asta deoarece apicultorii vor ca mierea să ajungă pe rafurile consumatorilor direct şi nu prin intermediar, ei propunând şi preţuri mult mai mici decât pieţele externe. Dar întrucât individual acest scop este greu de atins, vor încerca să-l atingă în comun, se arată încrezători apicultorii soroceni.

“Avem ideea de a crea un grup de producere, din mai mulţi apicultori, ca să obţinem cantităţi suficiente de miere pentru a putea exporta. Trebuie să cooperăm mai mulţi apicultori, să lucrăm după un sistem tehnologic unic, ca să avem produs fără antibiotice şi chimicale; să modernizăm stupinele, să trecem la inventar din inox, să schimbăm ramele să punem mai noi, ca mierea să fie calitativă. Cu cât e mai calitativă mierea, cu atât cererea e mai mare, precum şi preţul”, a mai menţionat Alexandru Vârlan.

Apicultorii şi specialiştii din domeniu s-au dat cu părerea despre crearea asociaţiei de profil, dar şi despre aşteptările pe care le au:

Igor Crăciun, apicultor, Bădiceni

„Tare bine că se face asociaţie. Poate vom rezolva şi problema vânzării mierii, acum procesatorii vin şi o cumpără cu preţ mic, chiar dacă anul acesta cantităţile nu sunt foarte mari. Sunt mai multe probleme cu care ne confruntăm şi ar fi bine să le soluţionăm pe loc, de exemplu, pentru a cumpăra plăcuţele din ceară trebuie să mă duc cu maşina până la Chişinău sau după alt inventar — la fel. Altă problemă este utilizarea chimicalelor în agricultură, din această cauză multe albine slăbesc, iar altele chiar mor. În comun putem pune problema şi să căutăm soluţii. Totodată, sunt binevenite şi informaţiile noi din apicultură. Eu sunt doar pentru”.

Ion Spătaru, apicultor, Soroca

„Ideea de asociere e bună, dar nu pentru producere, ci pentru comercializarea mierii. Firmele mari nu vin pentru 100-200 kg de miere, vin pentru 500 kg şi mai mult. Atunci 5-6 apicultori sau tot raionul se asociază pentru a vinde o cantitate mai mare de miere. Firmele vin, fac analiza la miere, aşa eficienţa e mai mare şi e garantat că ai unde vinde producţia. Acum sunt băieţi tineri în apicultură, au prisăci mari şi multe familii de albine. Sunt interesaţi să dezvolte ramura şi sper să le iasă bine. Am cooperat şi până acum şi sunt gata să cooperez şi în continuare cu ei”.

Prisaca lui Alexandru Vârlan se află pe un câmp, în preajma pădurii din Cerlina, aici albinele au condiţii bune pentru a culege nectar. Autor foto – T.Z.
Prisaca lui Alexandru Vârlan se află pe un câmp, în preajma pădurii din Cerlina, aici albinele au condiţii bune pentru a culege nectar. Autor foto – T.Z.

Ştefan Condratiuc, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor:

„O provocare actuală în apicultură este crearea asociaţiilor de apicultori.
Dacă dorim să obţinem rezultate bune în domeniu, atunci trebuie să ne modernizăm, iar în acest scop avem nevoie de resurse financiare. Sunt multe proiecte care oferă bani sau utilaj pentru prelucrarea, ambalarea mierii, pentru laboratoare, dar acest suport este oferit asociaţiilor de apicultori. Formarea grupurilor de apicultori pentru producere sau formarea grupurilor zonale, pentru realizarea produsului sunt acei paşi care trebuie făcuţi şi care ar trebui să consolideze apicultorii în vederea dezvoltării ramurii” le-a sugerat preşedintele asociaţiei naţionale de profil în timpul unui seminar desfăşurat la Soroca.

infografic-miere

 

Valentina Cibotari, Institutul de Zoologie, laboratorul de apicultură al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova:

„Produsul finit apicol, mierea, practic este destinat exportului, din cauza consumului redus pe cap de locuitor din ţară (cca. 80 la sută se exportă).
În urma asocierii, sperăm ca apicultorii să-şi atingă cel mai important scop şi, anume, comercializarea mierii şi celorlalte produse apicole pe piaţa internă şi cea externă, cât mai repede şi la un preţ cât mai bun. Asociindu-se vor găsi mai uşor parteneri peste hotare si vor putea îndeplini obligaţiile contractuale, de asemenea cheltuielile pentru obţinerea actelor necesare pentru export, buletinelor de analiză a produsului etc., vor fi mai mici.

Mierea este unicul produs de origine animal alimentar din tara care se exportă, la care cerinţele de calitate sunt destul de dure, şi totuşi, acest produs a făcut şi face faţă actualmente. Sperăm că mierea de albine poate fi şi în viitor un adevărat brand al Republicii Moldova.

În contextul semnării Acordului de Sociere dintre ţara noastră şi Uniunea Europeană, avem, totodată, şi mari responsabilităţi şi obligaţii privind modernizarea sectorului apicol şi armonizare profundă a standardelor din domeniu. Producătorii de miere sunt informaţi referitor la cerinţele UE faţă de practicarea apiculturii şi competitivitatea sectorului apicol”.

Tatiana Mitrofan


Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.