Cum luptăm cu seceta?

Ploile din această săptămână i-au bucurat pe ţărani şi agricultori, mai ales că sunt aşteptate de multă vreme. Şi totuşi, unii lasă totul în seama naturii, alţii însă utilizează diverse sisteme de irigare ori apelează la varianta clasică: furtunul şi căldarea.

Legea apelor nr.272 din 23.12.2011
Articolul 22.
Folosinţa generală a apei
(1) Se consideră folosinţă generală şi nu necesită autorizaţie de mediu pentru folosinţă specială utilizarea apei în următoarele scopuri:
a) consumul uman şi alte necesităţi casnice;
b) adăparea animalelor fără utilizarea de structuri permanente;
c) irigarea terenurilor de pe lângă casă;
d) scăldatul şi agrementul;
e) captarea şi folosinţa apei pentru lupta împotriva incendiilor sau în orice altă situaţie de urgenţă.

Iazurile din preajma loturilor de pământ pot rezolva doar temporar problema irigaţiei / Fotograf: Vadim Şterbate

Pe Gheorghe şi Valentin Glijin din satul Cerlina i-am întâlnit acum o săptămână pe malul Nistrului unde îşi umpleau cu apă recipientele din plastic, cu căldarea direct din râu, pentru a le duce la parcelă. “Ducem apă şi iar apă, dar ce folos că uzi şi se usucă, fiindcă soarele frige, îmi spune Gheorghe Glijin. Ce folos că locuim pe malul Nistrului dacă am aici şi nişte lucernă şi nu-mi dau voie să pun o motopompă ca să o ud”, zice nemulţumit bărbatul. Şi feciorul său, Valentin, este îngrijorat de efectele secetei asupra plantaţiei sale de zmeură. “Seara udăm acasă, iar ziua pe terenul de pământ unde am plantat zmeură, aceasta a crescut şi ţine umbră, aşa că nu-i nimic dacă-i dăm ziua apă. Dar văd că fructele de zmeură deja se usucă, se îngălbenesc şi sunt mărunţele”, adaugă Valentin Glijin. Şi dacă grădina din preajma casei sătenii din Cerlina o pot uda cu apa din fântâni, atunci pentru loturile de pe câmp trebuie să vină cu căruţa de cel puţin 3-4 ori pe zi după apă la Nistru.

Vladimir Ivanov este convins că apeductul ar putea ajuta agricultorii să lupte cu seceta / Fotograf: Vadim Şterbate

Cât priveşte agricultorii mai mari, aceştia se descurcă şi ei care cum pot. La Şeptelici, de exemplu, Vladimir Ivanov, directorul SRL “Soragrovis”, a achiziţionat un sistem de irigare de tip Bayer, dar este şi un adept al irigării prin picurare. “Cu irigarea prin picurare facem economie de apă, deoarece planta nu se udă din cap, bolile se dezvoltă mai puţin, sunt lucruri foarte convenabile pentru noi, consideră agricultorul. Fie că este vorba de gospodărie ţărănească sau terenuri individuale, dacă este apă, are populaţia cu ce se ocupa şi în jurul casei lumea poate să irige şi să nu se ducă la piaţă să cumpere”, afirmă Vladimir Ivanov. Şi dacă s-ar părea că cele două iazuri arendate din preajma lotului ar fi o soluţie, nu este aşa. “Avem două iazuri cu vreo 3-4 metri adâncime şi dacă irigăm cu sistemul Bayer atunci apa din iazuri nu ne ajunge nici pentru o lună, ne clarifică situaţia agricultorul. Dacă va fi realizat proiectul început deja, de a aproviziona nordul raionului cu apă de la Cosăuţi, asta ar fi un beneficiu foarte mare pentru agricultură. Chiar şi plata pentru apă va fi compensată prin mărirea productivităţii, aşa că ar fi rentabil”, ne asigură domnul Ivanov.

Vladimir Ivanov, directorul SRL “Soragrovis”
“Cu legumele nu prea se ocupă mulţi nu din cauza că nu este piaţă, piaţă noi găsim ci din cauza că nu este apă destul. Ploile în ultimii ani s-au rărit, iazurile s-au distrus, asta e”

Cei care cresc fructe şi legume pentru a fi comercializate sunt obligaţi, conform legii, să ceară autorizaţie pentru irigare de la inspecţiile ecologice locale sau de la Inspectoratul Ecologic din capitală. “Autorizaţiile de folosire a apelor din râul Nistru le eliberează doar Inspectoratul Ecologic de Stat din Chişinău şi nu este de competenţa organelor locale, ne informează Valentina Rusu, şefa Inspecţiei Ecologice Soroca. Noi avem dreptul să dăm autorizaţii de irigare din iazuri sau din fântâni arteziene. Dacă însă nu este vorba de creşterea producţiei pentru comercializare, ci de propria grădină, oamenii pot utiliza apa pentru irigare, inclusiv şi din râul Nistru, fără autorizaţie”. Între timp este în proces de testare o aplicaţie centralizată de eliberare a autorizaţiilor de utilizare a apei prin ghişeul unic, iar procedura de aprobare ar trebui să decurgă mai rapid odată cu utilizarea acesteia.

Specialiştii Direcţiei de Agricultură şi Alimentaţie Soroca monitorizează efectele secetei, dar spun că deocamdată nu este o situaţie catastrofală şi nu se înregistrează daune concrete. Doar că producţia mazărei verzi, a cărei recoltare a început deja, este mai mică decât anul trecut, chiar dacă plantaţiile au fost irigate. “Se spune că o ploaie de mai este tare bună, ea mai astupă şi unele greşeli ale agronomilor, dar dacă sunt două şi mai bine, afirmă Ion Cebotarean, specialist principal la Direcţia Agricultură şi Alimentaţie Soroca. În luna mai ploile cam ne-au ocolit, chiar şi dacă am avut unele pe alocuri, ele au fost cu grindină. În raionul Soroca este o mare necesitate de precipitaţii mai ales că temperaturile au depăşit 30 de grade”. Cât priveşte irigarea tradiţională şi cea prin picurătoare, expertul ne arată care sunt avantajele şi dezavantajele. “Cu irigarea prin picurătoare este cel mai econom în privinţa apei, dar este şi foarte costisitor. Prin picurare apa se duce direct la plantă şi anume chiar la rădăcina ei. Irigarea cum o facem noi ca pe vremuri este cu o cheltuială foarte mare de umiditate. Irigarea tradiţională are însă şi ceva bun, fiindcă într-o măsură oarecare face o umezeală în aer şi în solul primprejur, aşa că se micşorează temperatura din jurul plantelor. Dar în condiţiile noastre noi nu ne putem permite, fiindcă avem un deficit foarte mare de apă și în Republica Moldova”.

Ion Cebotarean, Specialist principal la Direcţia de Agricultură şi Alimentaţie Soroca
„În ultimii 10-12 ani a scăzut nivelul apelor subterane, au dispărut acele izvoare şi mocirle care erau pe văi ba chiar şi în aceleaşi iazuri ce s-au construit poate muri în luna august peştele şi broaştele fiindcă nu este apă”

Transportarea apei cu căruţa, este pentru mulţi unica soluţie de a lupta cu seceta / Fotograf: Vadim Şterbate

Una dintre soluţii pe care o propune Ion Cebotarean este acumularea apelor în bazine create special pentru aşa ceva. “În ultima vreme mulţi gospodari îşi construiesc unele diguri şi e foarte bine, fiindcă trebuie acumulată apa de iarnă şi primăvară, de a o depozita în iazuri, iar în momente de criză să o folosim. În ultimul regulament realizat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la subvenţionare pentru 2015 a fost adăugat un punct pentru subvenţionarea gospodăriilor care vor construi aceste diguri”, ne prezintă unul dintre avantajele acestei metode Ion Cebotarean.
Prin urmare, acumularea surplusului de apă, care uneori provoacă şi daune, ar fi o soluţie ieftină şi ecologică pentru a soluţiona cel puţin parţial această problemă care-i macină pe agricultori și țărani. Dar până le vom avea nu ne rămâne decât să ne rugăm să ploaie.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Vadim Şterbate


Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

*