Bancnota VS card

Unii dintre conaţionalii noştri nu se prea grăbesc să schimbe vrabia (banii) din mână pe cioara (banii) de pe gard (card). Aşa că până trec la plăţile electronice, se mulţumesc să-şi vadă banii în portofel. Dar de-ar fie ei mai mulţi, că poate contează mai puţin forma lor.

Claudia Eftodi din satul Bădiceni nu-şi închipuie cum ar putea plăti la magazin cu cardul

Ecaterina Ceban din satul Bădiceni spune că a ştiut mereu rostul banilor, mai ales atunci când nu prea i-a avut. “Mie îmi vine greu, fiindcă bărbatul nu lucrează nicăieri, şi acum totul este scump şi totul este din cumpărat, zice femeia. Totul e din cumpărat numai apa nu o cumperi, şi apa o cumperi dar nu am dovedit să-mi trag cran. Iată am vândut cota şi am dat creditul, căci cu statul nu ne jucăm. Că ce, eu moi veseli şi cineva a plăti în locul meu? Nu, Doamne fereşte” mă asigură Ecaterina Ceban. Cât priveşte trecerea la plăţile electronice şi primirea pensiei pe card, femeia se arată nedumerită. După ce-i lămuresc cam cum este în ţările civilizate, săteanca acceptă cel puţin teoretic să renunţe la banii de hârtie. “Ei hai, lasă să fie şi aşa, banii să fie şi prin computer, dar o să fie mai bine aşa? Va fi mai comod?” mă întreabă totuşi neîncrezătoare femeia.

Consăteanul ei, Victor Berzadean este convins că anume cu banii electronici va fi mult mai uşor. “Eu văd chestia asta că dacă omul ar fi să primească banul pe card ar fi cu totul mai bine, mai uşor pentru bătrâni, nu s-ar duce şi nu ar sta în rând nicăieri. Eu socot că ar fi bine să fie bani electronici să nu umble fiecare cu portofelul că nici nu ar putea tâlharii să ne fure aşa tare” spune optimist bărbatul. Cât priveşte plăţile electronice direct de acasă, Victor Berzadean crede că astfel va învăţa să lucreze şi el la calculator – “…la computer o să mă învăţ, că nu s-a născut nimeni învăţat” îmi zice încrezut.

Şi dacă până la plăţi electronice mai avem cale lungă, achitarea cu card-ul pare mai reală. Deşi şi aici mai sunt rezerve din partea celor care privesc cu suspiciune orice schimbare. Natalia este vânzătoare la un magazin din satul Bădiceni şi este sceptică în privinţa achitării cu card-ul, deşi ar vrea să fie totul şi la noi “ca în Europa”. După ce deserveşte o mătuşă, îmi spune şi părerea ei despre plăţile electronice. “Eu nu cred că vom ajunge la asta, trebuie tare multă muncă ca noi să ajungem la aşa condiţii, mă asigură doamna Natalia. Poate noi am vrea să fie ca în Europa, visurile sunt mari dar în realitate suntem foarte departe. Aici în sat nu cred că o să fie comod, oamenii de rând nu sunt deprinşi şi le va fi greu. Unii bătrâni vin şi scot cupiura şi eu îi spun că este de 20 de lei, şi chiar dacă mă ştiu, se uită pe alături să le mai confirme cineva că într-adevăr este de 20 de lei. Dar cu card-ul o să ştie el cât ai să scoţi de pe el?” se întreabă vânzătoarea.

Zinaida Tofanciuc – femeia care renunţă la bancote

Zinaida Tofanciuc, directorul filialei unei bănci din oraşul Soroca, este originară şi ea din satul Bădiceni, dar deja este printre puţinii care aproape că au renunţat la banii de hârtie. “Eu de exemplu niciodată nu am bani. Vă spun cinstit. Banii sunt pe card şi câteodată nici la microbuz nu am cu ce să achit. Să fi fost la noi abonament îmi cumpăram unul şi mă foloseam doar de el. Serviciile le plătesc prin intermediul card-urilor, salariul îl primesc la card, şi la magazin tot aşa achit. De bani cash practic nu mă mai folosesc, fiindcă este mai comod. Chiar şi la copii când vreau să-i ajut cu bani, le fac alimentarea card-ului de la card-ul meu la card-ul lor. Eu nu mă duc să stau în rând undeva, fiindcă pot beneficia de plăţile electronice” ne spune Zinaida Tofanciuc. Cât priveşte trecerea treptată de la banii de hârtie la plăţile electronice, managerul băncii din Soroca este convinsă că e ceva bun. “Eu cred că ar trebuie să fie lucrul acesta, fiindcă progresează lumea şi trebuie să ne folosim de serviciile astea pe care le avem. Acestea sunt nişte servicii foarte avantajoase pentru oameni, în primul rând banii sunt mai protejaţi şi banii lucrează, sunt puşi în funcţiune. Dar fiecare om are viziunea lui la chestiile astea, majoritatea vor ca să foşnească ceva în buzunar. Fiindcă uitându-se la card nu toţi înţeleg care-i sensul la card-uri. Noi suntem foarte departe de civilizaţie, iar la momentul de faţă, majoritatea oamenilor nu primesc salariul oficial, dar în plicuri. Iar prin plicuri nicidecum nu poate să le dea banii la card-uri” ne explică Zinaida Tofanciuc.

Aşa că de fiecare dintre noi depinde, dacă schimbă portofelul pe card, ori în loc să meargă undeva şi să scoată leii de hârtie să achite din faţa calculatorului. Deşi până vom spune adio banilor de hârtie, se pare că va mai curge multă apă pe Nistru.

Vadim Şterbate


Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.

Comentarii

About Vadim Șterbate
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

Lasă un răspuns

*