Copiii cu dizabilităţi tot cred în minuni şi în Moş Crăciun

Magdalena şi Natalia Ciobanu, împreună cu alţi copii din Ialoveni, participă la o discuţie publică despre drepturile omului

Magdalena şi Natalia Ciobanu, împreună cu alţi copii din Ialoveni, participă la o discuţie publică despre drepturile omului. Foto: Ora Locală

 

În Moldova sunt înregistrate circa 185 mii de persoane cu dizabilităţi, 15 la sută dintre care sunt copii. Aceştia beneficiază de o indemnizaţie care constituie, în medie, 432 de lei pe lună. Părinţii acestor copii sunt disperaţi că nu au cu ce-i întreţine şi reabilita, iar, în plus, nici nu pot să se angajeze la serviciu permanent, deoarece trebuie să îngrijirească de ei. O soluţie, cât de cât plauzibilă, ar fi ca factorii de decizie să acorde statut de asistent personal la un număr cât mai mare de persoane, din cele câteva mii care îşi aşteaptă rândul.

Până la vârsta de şapte ani, Magdalena, o fetiţă de nouă ani din or. Ialoveni, era sănătoasă. Ca şi alţi copii de vârsta ei, se juca în curte şi se pregătea să meargă la şcoală. Într-un moment de neatenţie, peste ea a căzut o bară de fier, care i-a afectat coloana vertebrală. Nenorocirea a ţintuit-o în scaunul rulant, iar cele două roţi i-au devenit prietene de viaţă şi colege de bancă. “Medicii ne-au dat o speranţă că Magdalena va merge pe picioarele proprii şi ştiu că aşa va fi, deoarece ea este o luptătoare”, spune Natalia Ciobanu, mama Magdalenei, mângâind-o pe cap. De când s-a întâmplat necazul, părinţii şi bunica Magdalenei îi sunt permanent alături. Din cauza că sistemul nervos i-a fost afectat, fata nu are putere în mâini, la început nu putea nici mânca, nici scrie, dar ulterior, lucrurile s-au schimbat puţin în bine. Părinţii au chemat acasă învăţătoarea ca Magdalena să-şi facă lecţiile. În pofida unor progrese de reabilitare, întreaga familie, oricum, avea o stare depresivă. Curajul şi pofta de viaţă a Magdalenei i-au făcut, însă, să treacă mai uşor peste nenorocire. „Într-o zi Magdalena a zis: mamă, vreau să merg la şcoală. Dacă ea a spus că vrea la şcoală, nu am putut să mă împotrivesc. O duc dimineaţa, apoi vin în pauza mare şi merg cu ea la baie ca să-i schimb scutecul. Apoi vin la amiază, o hrănesc, stăm ca să-şi pregătească temele, apoi ne întoarcem acasă”, povesteşte Natalia Ciobanu. Deoarece este nevoită deseori să ridice fata în braţe, doamna Ciobanu are dureri de spate, de aceea şi soţul trebuie să stea mai des acasă, astfel nu are un serviciu permanent.

Venitul de 2000 de lei ajunge doar pentru scutece şi medicamente

Natalia Ciobanu este una din puţinele mame care au reuşit să obţină statut de asistent personal (serviciu social destinat persoanelor cu dizabilităţi severe), ce-i oferă posibilitatea să aibă grijă de fiica ei. „Primesc salariu – 1400 de lei, e puţin, dar nu putem schimba nimic. Alocaţia Magdalenei este de 455 de lei. Jumătate din cele 2000 de lei o dăm pentru scutece, apoi cumpărăm medicamente şi plătim procedurile de masaj. Mai am şi un credit: am cumpărat maşină de spălat. Se mai duce soţul cu ziua, când oamenii îl cheamă la lucru”, precizează ea.

Vera Ursuleac, specialist principal în cadrul Direcţiei asistenţă socială şi protecţia familiei din raionul Ialoveni, este de acord că venitul acestei familii este mic, dar spune că statul nu poate oferi mai mult. „Cazul Magdalenei este unul fericit, deoarece au putut beneficia şi de serviciul de asistenţă personală. Spun că e un caz fericit, deoarece în raionul Ialoveni sunt 433 de copii cu dizabilităţi, dintre care 178 au gradul I dizabilitate. Doar nouă din aceşti copii beneficiază de asistenţă personală, iar părinţii sunt salarizaţi ca şi asistenţi personali. Restul copiilor cu dizabilităţi primesc doar alocaţia…”, susţine Vera Ursuleac.

Alocaţii mici pentru necesităţi mari

Numărul doritorilor de a deveni asistenţi personali este dublu comparativ cu cel pe care îl poate întreţine statul. Potrivit datelor Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, în ţară sunt înregistraţi doar 1890 de asistenţi personali care au grijă atât de copii, cât şi de adulţi. Alte 3600 de persoane îşi aşteaptă rândul să beneficieze de acest serviciu. În total, în Moldova sunt circa 185 mii de persoane cu dizabilităţi, dintre care 13400 sunt copii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 61 din 6 martie 2015 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat, o persoană adultă cu gradul I de dizabilitate primeşte o pensie lunară de 613 lei, cu gradul II – 592 de lei, cu gradul trei – 416 lei. Copiii primesc 80 la sută din cuantumul pensiilor persoanelor adulte, respectiv: gradul I – 490 de lei, gradul II – 473 de lei şi gradul III – 332 de lei. Astfel, idemnizaţia medie este de numai 432 de lei (circa 20 de euro).

…Magdalena Ciobanu încă nu i-a scris lui Moş Crăciun, dar ştie ce-i va cere: scutece şi un calculator tabletă. Cu alocaţii atât de mici, dorinţele copiilor cu nevoi speciale din Moldova se pot îndeplini doar printr-o minune.

Lilia Zaharia
Sursa pozei: API

Publicaţie realizată în cadrul proiectului „Eforturi consolidate ale mass-media în promovarea drepturilor omului şi diversităţii”, implementat de Asociaţia Presei Independente, cu suportul proiectului ”Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.

Comentarii

Preluarea știrilor, reportajelor și interviurilor de pe site-ul Observatorul.md se face doar până la 300 caractere cu indicarea sursei (www.observatorul.md – link activ la știrea respectivă ).

About L. Zaharia
Articolul a fost publicat la comanda Asociaţia Presei Independente (API) din Republica Moldova. / Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia "Observatorul de Nord".

Lasă un răspuns

*