La finele săptămânii trecute a avut loc a doua rundă de Consultări publice cu genericul „Sporirea transparenţei investiţiilor capitale publice prin consultarea propunerilor cu locuitorii comunităţii”. La consultări au participat reprezentanţi ai administraţiei publice locale, consilieri, specialişti în diferite domenii şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Marcel BUŞAN, secretarul Consiliului orăşenesc Soroca: Este foarte bine când comunitatea îşi manifestă interesul faţă de problemele oraşului, iar primăria, la rândul ei, va ţine cont de doleanţele cetăţenilor şi, în măsura posibilităţilor, va face totul pentru a fi la înălţimea aşteptărilor. Astfel, bugetul primăriei pentru anul 2016 este de 40.000.000 lei, dintre care 5.000.000 lei vor fi alocaţi pentru reparaţia drumurilor, în speţă a străzilor Renaşterii, Vasile Stroescu şi Dimitrie Bolintineanu. Alte lucrări prioritare pentru anul acesta sunt iluminarea stradală (inclusiv a străzilor secundare), implementarea proiectului „Unda verde”, revigorarea şi amenajarea lacului Ivancea, participarea în mai multe proiecte şi găsirea resurselor financiare alternative. Să mai amintesc şi de faptul că există o Strategie de Dezvoltare Social-economică a oraşului, care trebuie să fie un reper important în activitatea noastră. Cu părere de rău însă, oraşul are de rezolvat foarte multe probleme, iar bani sunt puţini.
Asea RĂILEAN, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Soarta”: Luând cunoştinţă de documentele care prevăd acţiunile administraţiei publice locale în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor urbei am aflat cu stupefacţie că deseori se pune accentul pe nişte acţiuni neclare. De exemplu, nu înţeleg de ce la rezolvarea unei sau altei probleme se utilizează cuvântul „dacă”. Or, când este vorba de banii publici, nu poate fi vorba de astfel de ambiguităţi. Când este vorba de bani publici este nevoie de o transparenţă şi de o claritate indubitabilă.
Iurie TODIREAN, consilier orăşenesc: Faptul că conducerea de vârf a primăriei nu participă la această şedinţă vorbeşte despre aceea că autorităţile oraşului nu doresc să ţină cont de părerea oamenilor. Acest lucru este greu de înţeles în timp ce în oraş, de exemplu, este posibilă o stare excepţională în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă potabilă. Pe de altă parte, construcţia staţiei de epurare rămâne o problemă gravă, stadionul este într-un hal fără de hal, lacul Ivancea şi iazul de la Soroca Nouă sunt într-o stare deplorabilă, iar transportatorii ne ameninţă că nu vor mai acorda servicii populaţiei… Şi toate acestea ar trebui să fie în vizorul autorităţilor. Apropo, meritul că în oraş se implementează proiectul „Unda verde” nu este al conducerii oraşului, dar al consilierilor.
Vadim SÂRGHII, consilier orăşenesc: Referitor la iluminarea străzilor oraşului aş vrea să cred că în realizarea proiectului vor fi implicaţi specialişti în materie, dar nu persoane întâmplătoare, cum s-a făcut la faza incipientă de implementare.
Victor GOLUB, cetăţean al oraşului Soroca: Pentru o activitate mai transparentă şi mai eficientă a primăriei este nevoie, în opinia mea, de constituit, pe lângă APL un Consiliu al cetăţenilor activi, în care să fie incluse persoane care au un cuvânt de spus în rezolvarea problemelor. Din câte cunosc eu, o astfel de „formulă” există în alte localităţi şi şi-au demonstrat efectul. În ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului, vreau să zic că ar trebui, în primul rând, cel puţin de stopat distrugerea reţelelor oraşului care au fost făcute de generaţiile anterioare. Dintre problemele stringente aş accentua semaforizarea oraşului, amenajarea plajei sau includerea localităţilor suburbane într-un circuit de transport unic…
Topul problemelor oraşului Soroca care necesită rezolvare
Construcţia staţiei de epurare
Transportul urban de pasageri
Iluminarea stradală
Amenajarea şi salubrizarea falezei râului Nistru
Aprovizionarea cu apă potabilă
Fluidizarea circulaţiei transportului pe străzile oraşului şi interzicerea accesului transportului auto pe cheiul Nistrului
Amenajarea unui parc în partea din deal a oraşului
Salubrizarea şi amenajarea lacului Ivancea şi iazului de la Soroca Nouă
Alocarea locului pentru un nou cimitir
Şi multe, multe altele…
Albert MALÂŞ, consilier orăşenesc: Dacă aş face o clasificare a problemelor stringente cu care se confruntă oraşul, eu aş pune pe primele locuri soluţionarea problemelor legate de transportul urban de pasageri, rezolvarea problemei cu construcţia canalelor de scurgere a apelor, construcţia staţiei de epurare şi, fără îndoială, deschiderea unui nou cimitir.
Victor JAMBA, directorul SA „Dana”: În opinia mea, este strict necesară numerotarea şi inscripţionarea străzilor oraşului, fiindcă locuitorii, ca să nu mai zic de oaspeţii urbei, se lovesc de mari dificultăţi în acest sens. La aceasta aş mai adăuga lipsa indicatoarelor rutiere la ieşirile şi întrările din oraş, discreditarea ideii de construcţie a staţiei de epurare, starea precară a reţelelor de canalizare, iluminarea falezei, „deschiderea” falezei pentru unităţile de transport, lipsa parcărilor autorizate, distrugerile provocate de apele aluviale. De altfel, aceste probleme sunt legate, de faptul că ultimii 60 de ani capii oraşului sunt aleşi pe criterii politice, dar nu conform competenţelor.
Sergiu GÂNGA, profesor la LT „Constantin Stere”: Dacă nu suntem în stare să facem ceva, ar fi bine să păstrăm măcar ceea ce ne-a rămas de la alte generaţii. De exemplu, cheiul Nistrului se transformă tot mai mult într-un „poligon” pentru motociclişti şi automobilişti decât într-un loc de agrement pentru cetăţeni. Pe timp frumos este imposibil să te plimbi pe faleză, fiindcă rişti să nimereşti sub roţile unei motociclete sau ale unui automobil. Consider că organele de poliţie ar putea face ordine fără prea mari eforturi.
Boris IVASI, inginer la SA „Hidroinpex”: Cu alte ocazii, inclusiv în cadrul întâlnirii trecute am vorbit cu lux de amănunte despre problemele oraşului şi căile de rezolvare a lor, iar astăzi vreau să accentuez că astăzi cauza principală a multor probleme este… incompetenţa. Or, incompetenţa şi utilizarea raţională a banilor publici nu au nimic în comun. Să zicem, de ce oraşul ar trebui să cheltuie bani pentru reconstrucţia străzii Vasile Stroescu, dacă acesta este drum naţional, R-7, şi, implicit, reparaţia lui ţine de competenţa statului.
Iurie STARUHIN, cetăţean al oraşului Soroca: Să nu se supere actuala conducere a oraşului, dar în anul 1952, când am venit aici, Soroca era mai frumoasă şi mai curată decât acum. Probleme sunt multe, dar pe mine mă dor, în primul rând, cele legate de circulaţia transportului, parcări, staţii ş.a.m.d. Am scris câteva luni un articol la această temă în „OdN”, dar nu s-a luat nici o măsură. Se creează impresia că autorităţile, îndeosebi cei de la Poliţia de patrulare, trăiesc după alte principii decât „omul simplu”.
Vasile BAŞ, directorul LT „Constantin Stere”: Patru probleme ar fi de rezolvat în cel mai urgent mod, dacă dorim să avem un oraş frumos şi curat, iar oaspeţii urbei să dorească să se mai întoarcă şi altă dată la Soroca. Unu — lichidarea gunoiştii care deja trece drumul ce duce spre Cosăuţi şi care este „un sfetnic” rău pentru toţi. Doi — procurarea unor unităţi de miniutilaje pentru salubrizarea oraşului, fiindcă oamenii cu mătura nu mai ţin piept „provocărilor”. Trei — reparaţia şi amenajarea faţadelor caselor şi clădirilor instituţiilor, după cum s-a făcut în România. Patru — amenajarea şi înverzire cartierelor oraşului cu participarea nemijlocită a locatarilor — să zicem, 10-20 la sută din banii locuitorilor, şi restul de la primărie.
Liliana BABĂRĂ, directorul Incubatorului de Afaceri din Soroca: Dat fiind faptul că Soroca nu este doar un oraş al tinerilor, dar este şi un important centru turistic şi istoric, iar anual oraşul este vizitat de mii de turişti, ar fi binevenită crearea unui Centru de agrement. Am aflat că un voluntar de la LT „Petru Rareş” are în plan să deschidă un traseu pentru biciclişti pe faleza Nistrului. Astfel de iniţiative trebuie nu doar aprobate, dar şi susţinute de autorităţile locale. În această ordine de idei, mi se par foarte binevenite parteneriatele publice private, cum se face, de exemplu, în Polonia.
Steliana VOINIŢCHI, profesoară la Colegiul Tehnic Agricol: Citesc din Strategia de Dezvoltare Social-economică a oraşului Soroca pentru anii 2015-2020 despre deschiderea unei rute de troleibuz Voloviţa-Soroca-Egoreni şi nu cred că este posibil aşa ceva. Adică, trebuie să ne punem sarcini realizabile, dar nu… poveşti. De exemplu, nu ar fi mai bine şi mai util pentru toţi să se salubrizeze şi să se amenajeze parcul din imediata apropiere a Colegiului Tehnic Agricol. Ar putea fi o frumoasă zonă de agrement de care duce lipsă partea din deal a oraşului. Apropo, cui aparţine acest parc, deoarece ştiu că sunt mai mulţi care şi-l revendică.
Ion SPATARU, pensionar: Pentru ca administraţia publică locală să nu se confrunte cu probleme ce ţin de dezvoltarea urbei pe termen lung, ar fi foarte bine să se ţină cont de principiile transparenţei în activitate şi de utilizarea pe larg a tehnologiilor informaţionale. Mai cu seamă că autorităţile trebuie să se consulte cu populaţia. Propun Consiliului orăşenesc şi Primăriei să facă o Hartă interactivă a oraşului şi să pună pe pagina WEB Planul General de Dezvoltare a oraşului, pentru ca fiecare cetăţean nu doar să ia cunoştinţă, dar să se dea, la dorinţă, cu părerea. În ceea ce priveşte problemele concrete, aş atrage atenţia la cele ce ţin de ecologie, salubrizare, alunecările de teren, construcţia staţiei de epurare, permutarea stadionului în afara oraşului.
Olga GHERGHELEGIU, profesoară la LT „Ion Creangă”: Şi pe mine mă interesează foarte mult starea actuală de lucruri ce se întâmplă pe teritoriul aşa-zisului parc din partea din deal a oraşului. În loc să fie un loc de agrement şi, de ce nu?, de odihnă, inclusiv pentru elevii noştri, acesta s-a transformat într-o gunoişte autorizată şi într-un loc de ocupaţii dubioase. Ba mai mult, nici nu se ştie cine este stăpânul, deşi primăria de curând a tăiat mai mulţi copaci. O altă problemă ar fi staţiile de autobuz, or, sunt amenajate numai acelea din preajma unor agenţi economici potenţi financiar, în rest oamenii sunt nevoiţi să stea în ploaie şi vânt…
Acestea au fost doar câteva dintre problemele sesizate de participanţii la cea de-a doua Consultare publică, dar… sesizarea şi vociferarea nu înseamnă încă rezolvarea lor. Şi totuşi, dacă măcar o parte din aceste probleme vor fi tratate altfel decât după principiul „Câinii latră, caravana merge”, putem considera că eforturile noastre nu au fost în zadar.
