Pe meleagurile Cobaniului, sat din raionul Glodeni, se găsesc cele mai sudice recife calcaroase din Republica Moldova. Aceste stânci, parte a Toltrelor Prutului, au apărut după retragerea apelor mării de pe pământurile noastre. Stâncile din Cobani au fost botezate de localnici „Stânca mare”, „Ţiglae” şi „Vatra horelor”. Râuleţul Camenca îşi face loc printre ele, iar sătenii vin adesea aici la păscutul oilor şi a vitelor. Se zice că Stâncile din nord-vestul Republicii Moldova au aceeaşi valoare naturală ca şi Marea Barieră de Corali din Australia, aflată în mare parte sub apă. Şi dacă acolo recifele demult constituie o atracţie turistică ce aduce venituri colosale ţării, monumentele noastre naturale sunt prefăcute în cariere de piatră.
Între satele Cobani şi Branişte se găseşte alt monument al naturii, şi anume „Suta de Movile”. Acesta se întinde pe o suprafaţă de peste 1.500 hectare. Relieful deluros este o atracţie turistică, dar prezintă interes şi pentru cercetători. Unii cred că în ele au fost ascunse comori de către turci şi alte popoare care au trecut pe la noi, dar căutările, desigur, s-au soldat cu eşec.
Se crede că în preajma acestor sate sunt peste trei mii de astfel de dealuri, şi dacă cele mai mici au înălţimea de trei metri, cea mai mare, numită „Movila Ţiganului”, are 60 de metri.
