La protestul din 30 iulie 2020, părinții copiilor cu deficiențe de auz au cerut autorităților introducerea în programul școlar a disciplinei „Limbajul semnelor (limbajul mimico-gestual)”
Un grup de părinți cu copii care au dizabilități de auz, dar și reprezentanții unor organizații din domeniul drepturilor omului semnalează discriminarea acestor în școală. Deoarece nu au acces la educație în limbajul mimico-gestual, elevii cu deficiențe de auz abandonează studiile. Cu toate că avem legi bune în domeniul incluziunii educaționale a copiilor cu astfel de dizabilități, acestea nu se aplică, afirmă experții în drepturile omului.
A abandonat studiile pentru că nu era înțeles
Familia Secrieru din satul Ivanovca, raionul Hâncești, are opt copii, trei dintre care au dizabilități de auz. Fiica a absolvit deja școala-internat specializată din municipiul Cahul, unul dintre feciori învață în aceeași instituție de învățământ, iar al treilea copil cu deficiențe de auz a învățat anul trecut la gimnaziul din sat. Însă, după doar trei săptămâni de la înmatriculare, băiatul a abandonat studiile. Mama copiilor spune că băiatul a fost repartizat într-o clasă obișnuită, iar pedagogii nu cunosc limbajul mimico-gestual ca să poată comunica cu el. Băiatul nu era înțeles de nimeni, motiv pentru care a fost traumatizat, povestește Liuba Secrieru. Ea vrea să-și înscrie fiul la școala-internat din Cahul, însă această instituție specializată, la fel ca și cea din satul Hârbovăț, raionul Călărași, urmează a fi lichidate, iar copiii vor fi obligați să învețe în școlile din localitățile de domiciliu. „Cel mai mare băiat știe să scrie și să citească, deoarece a învățat la Cahul, iar cel mic doar comunică prin niște semne. El trebuie să meargă la o școală, unde să fie înțeles de alți copii și de pedagogi”, spune Liuba Secrieru.
Aceeași problemă o au și alte familii cu copii care au dizabilități de auz. Recent, mai mulți părinți au protestat în fața Guvernului, solicitând de la autorități condiții pentru educație incluzivă. Ei s-au plâns că instituțiile de învățământ speciale din Cahul și Hârbovăț ar urma să fie închise, iar în școlile generale nu există cadre didactice de sprijin care să cunoască limbajul mimico-gestual.
Legi doar pe hârtie?
Vitalie Meșter, directorul executiv al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD), spune că Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a adoptat Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, a fost modificat și Codul Educației pentru ca toți copii să fie egali în procesul de învățământ. Însă aceste prevederi legale nu se respectă, iar lipsa specialiștilor în domeniu îi afectează pe copiii cu dizabilități de auz, dar și familiile acestora. După protestul din fața Executivului, CDPC și Asociația Surzilor din R. Moldova au solicitat Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) să asigure învățărea limbajului semnelor pentru fiecare copil cu dizabilitate de auz (auz slab sau fără auz), prin introducerea în programul școlar a disciplinei „Limbajul semnelor (limbajul mimico-gestual)”, precum și folosirea acestui limbaj în procesul educațional al copiilor cu dizabilități de auz.
La rândul său, Valentin Crudu, șeful Direcției învățământ general din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a declarat că instituțiile de învățământ specializate de la Cahul și Hârbovăț nu le oferă elevilor educație calitativă, deoarece nu toți specialiștii de acolo cunosc limbajul semnelor, cu toate că acestea sunt gimnazii de profil. Funcționarul recunoaște că în țara noastră este un deficit de specialiști calificați care să cunoască limbajul mimico-gestual și precizează că Ministerul, împreună cu organizațiile neguvernamentale din domeniu, vor elabora un plan de acțiuni pentru asigurarea dreptului copiilor cu dizabilități de auz la educația incluzivă.
Potrivit datelor Ministerului Educației, în cadrul instituțiilor de educație timpurie (grădinițe), de învățământ de tip general, dar și în cele două instituții de învățământ special din municipiul Cahul și raionul Călărași învață peste 180 de copii cu deficiențe de auz.
Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități la 9 iulie 2010. Potrivit Convenției, statele părţi recunosc dreptul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi. „Persoanele cu dizabilităţi au acces la învăţământ primar incluziv, de calitate şi gratuit şi la învăţământ secundar, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în comunităţile în care trăiesc”, se menționează în document.
Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la “Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.
Lilia Zaharia
