Moldovenii continuă să emigreze din propria țară în valuri. O demonstrează nu doar statisticile. Realitățile pot fi observate cu ochiul liber: sate pustii, copii lăsați în grija bunicilor, lipsa acută de specialiști în multe domenii. Moldovenii pleacă de nevoie, din cauza lipsurilor.
Diana Afanas, din Soroca, a plecat prima dată peste hotare cu 12 ani în urmă. De atunci, a lucrat în mai multe țări, inclusiv în Rusia, Italia și SUA: „Am plecat peste hotare pentru că nu aveam bani. Trăiam în lipsuri”, ne-a spus ea.
Cel mai greu i-a fost la început, la etapa de perfectare a actelor. „În străinătate am văzut un alt nivel de trai, de educație și simțeam o amărăciune în suflet legată de ceea ce se întâmplă în țara noastră. Dar să știți că moldoveni nu sunt bine plătiți peste hotare”, își împărtășește femeia din experiență. Pentru a te integra profesional într-o țară, trebuie să-i cunoști limba, să ai diplomă recunoscută și dorință de a munci.
În comparație cu Rusia, unde în prezent numărul șomerilor este în creștere, în SUA soroceanca a văzut o altă realitate. “Americanii muncesc foarte mult, dar și statul în ajută enorm, inclusiv la procurarea unei case sau atunci când se decid să înceapă o afacere. Acolo e convenabil să te împrumuți de la bancă, pentru că dobânda este mică. Ei nu stau cu frica în sân că nu vor putea întoarce banii la timp. În plus, au stabilitate la serviciu. Aproximativ la fel e și în Italia”, susține Diana.
Revenită recent acasă, moldoveanca a constatat că în Moldova viața s-a scumpit, mai ales pentru cei care au copii de școală. Așa că în scurt timp va pleca din nou: „E sărăcie în Moldova. Cu lacrimi în ochi, lăsăm în urmă copii, părinți și ne ducem să facem bani ca să credităm statul care ne fură”.
În ajunul alegerilor prezidențiale din 2016, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a publicat datele oficiale despre numărul moldovenilor aflați peste hotare. Astfel, cifra oficială ajunsese, atunci, cu un an în urmă, la 805.509 moldoveni. Aceste date nu includ persoanele care locuiesc peste hotare în baza actelor emise de alte state (în baza pașapoartelor românești, de exemplu). Cei mai mulţi moldoveni se află în Rusia — 477.949, Italia — 142.266 şi SUA — 47.754. Cele mai mari diaspore moldovene sunt în Canada — 17.565 persoane, Ucraina — 17.237, Spania — 16.202, Germania — 14.815, Israel — 13.005.
Munca printre străini — mai grea, dar mai plătită
Ilie Bița, șofer cu experiență din Soroca, cunoaște mai mulți moldoveni care au migrat dintr-o țară în alta. Faptul că nu cunosc suficient de bine limba statului respectiv nu îi împiedică să își încerce norocul.
Acum bărbatul muncește sezonier în Rusia și este chemat atunci când are comenzi. Se pricepe la reparații și este mai solicitat de ruși decât de compatrioți. Trei luni lucrează peste hotare, după care revine la baștină: “În Rusia nu este deloc ușor să te integrezi în câmpul muncii. Trebuie să plătești patentă, asigurarea medicală, chiria și altele. Dar oricum, în comparație cu Moldova, mai poți strânge un ban grămadă”.
Aproape de vârsta de pensioare, moldoveanul se plânge că la Soroca nimeni nu l-a acceptat la lucru. Crede că din cauza vârstei.
Tot în Rusia vrea să se oprească și Ruslan Brighidin. De trei ani, el a pus pe roate o afacere sezonieră în Soroca. Până toamna târziu, soroceanul prestează servicii de distracții pentru copii, iar când vin frigurile, pleacă în Rusia, unde este așteptat de soția sa: “Cel mai mult timp petrec la ruși. Acasă vin mai rar, doar pentru a întreține cumva businessul pe care îl am aici. Motivul pentru care am rămas în Moldova este că am avut interdicție de a migra în Rusia. Acum din nou intenționez să plec. Probleme legate de lucru și de trai acolo nu am”, spune soroceanul, care face naveta Moldova-Rusia deja de 14 ani.
Potrivit lui, un migrant își găsește ușor de lucru dacă este recomandat de cineva. Sunt apreciați muncitorii care nu consumă alcool și sunt responsabili. Aceștia pot să câștige chiar mai bine decât un cetățean rus. „Nimeni nu se uită la mine cu ochi răi. Rușii mi-au încredințat marfă în valoare de milioane de euro. Au văzut că sunt un om serios. Dacă aș avea posibilitatea să migrez pentru totdeauna în această țară, aș face asta fără să mă uit în urmă”, spune Ruslan. Ceea ce îl oprește însă sunt oamenii dragi rămași acasă.
Acoperă datoriile, muncind în Italia
Stabilită în orășelul italian Porto Ercole, Daniela Lîsîi ar reveni acasă, dacă ar fi remunerată bine munca și nu ar fi nevoită să trăiască din datorii. Cel mai greu i-a fost să se angajeze în Italia. A fost o adevărată aventură, deoarece nu cunoștea foarte bine limba. Ne-a spus că majoritatea moldovenilor stabiliți temporar în Italia, pe care îi cunoaște, îngrijesc de bătrâni. A auzit și despre istoriile de succes ale unora, care s-au afirmat în plan profesional printre străini. “Italienii au o atitudine rezervată față de migranți. Depinde cum te prezinți și cât de bine reușești să te integrezi”, susține Daniela.
Conform statisticilor, cel mai des migrează persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani — cetățenii activi. La ora actuală, migranții se pot implica în diverse programe, care le oferă suport la revenirea acasă, dar și în mai multe proiecte, inițiate de autorități și societatea civilă. Unul din acestea este proiectul Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL), implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Guvernului Elveției. Proiectul își propune să implice oamenii activi în dezvoltarea localităților, prin crearea Asociațiilor de Băștinași. Membri ai acestor asociații sunt, în mare parte, oamenii reveniți acasă din străinătate, autoritățile locale și membrii comunității.
O asemenea organizație non-profit va fi înființată și în satul Baxani, raionul Soroca. Conceptul este unul nou pentru localnici, dar și o provocare în care își pun mari speranțe. Gheorghe Rusu, membru al grupului de inițiativă, a spus că își dorește să ajute astfel cu ceva satul: “Ar fi bine să fie create mai multe asociații de acest gen, pentru ca cei care s-au născut în sat și au plecat peste hotare să revină și să ajute cu ce pot localitatea. Pentru aceasta, trebuie să trezim conștiința națională la toți cei plecați”.
Mulți locuitori ai satului se află în diverse colțuri ale lumii. Dacă în trecut, numărul populației din Baxani era peste 2 000 de oameni, acum abia dacă au mai rămas 700. Gheorghe speră ca, prin intermediul asociației care urmează să fie fondată în octombrie, să-i sensibilizeze pe cei care se află în alte țării ca să-și aducă aportul la dezvoltarea comunității. „Noi avem mulți migranți din Baxani care au plecat peste hotare și au ajuns departe. Ei s-ar putea implica în proiectele noastre — ne-am dori să modernizăm grădinița, școala sau parcul din centru. Avem cetățeni care au plecat în SUA și o duc foarte bine acolo”, a spus Gheorghe Rusu.
În cadrul MiDL, 25 localități partenere beneficiază de susținere și desfășoară proiecte de dezvoltare locală cu implicarea a aproximativ 40 mii băștinași prin finanțarea de proiecte locale, selectate transparent, inclusiv cu votul diasporei.
Cetățenii care locuiesc în mediul rural migrează cel mai mult, potrivit datelor BNS. Numai în anul 2016 au plecat în străinătate la muncă 224,9 persoane din mediul rural, în timp ce din mediul urban — 94,1.
