Medicina primară din satele raionului Soroca duce lipsă de cadre, în special de medici de familie. În anul curent raportul arată o completare cu specialiști în proporție de 3,7, comparativ cu 4, media pe țară pentru 10 000 de locuitori. În raionul Soroca activează 14 Centre de Sănătate autonome, 9 Oficii ale Medicilor de Familie și 4 Oficii de Sănătate. Despre implementarea reformei din domeniul asistenței medicale primare și activitatea Centrelor de Sănătate din raion am discutat cu Ludmila Ciobanu, șefa Centrului de Sănătate Soroca.
− Atunci când abordăm nivelul de asistență medicală primară la sate, avem în vedere și reforma din domeniu. Când a început implementarea acesteia în raionul Soroca?
− În baza ordinului Ministerului Sănătății din 30 octombrie 2007 și deciziei Consiliului raional Soroca din 20 decembrie 2007, începând cu 1 ianuarie 2008 a fost format Centrul medicilor de familie, ca instituție medico-sanitară publică, la autogestiune, juridic și financiar independentă. Acesta a fost divizat de Spitalul raional, în componența căruia activa anterior. Atunci existau probleme de finanțare a asistenței medicale primare și de deservire a populației în unele localități. De aceea, s-a ajuns la reformarea sistemului medical primar. Din anul 2008, Centrul medicilor de familie a început să activeze ca instituție cu autonomie financiară și juridică.
În componența sa se regăseau 14 Centre de Sănătate rurale, 47 Oficii ale Medicului de Familie și 11 Oficii de Sănătate. Ulterior, în baza aceluiași ordin, în luna februarie 2010, în raionul Soroca a apărut un Centru de Sănătate autonom, și anume Centrul de Sănătate Rudi, prin decizia Consiliului raional. La finele anului respectiv, s-a format cel de al doilea centru de acest tip, la Visoca. Iar începând din 2013 au fost constituite alte centre în raionul Soroca. Ne-am ghidat din punct de vedere teritorial, la formarea lor, pentru a fi cât mai accesibile pentru populație. În componența acestor Centre de Sănătate intră și Oficiile Medicului de Familie și Oficiile de Sănătate. Din ianuarie 2016 a fost format un asemenea centru și la Soroca Nouă.
− Care a fost scopul reformei?
− De a îmbunătăți accesul populației la serviciile de asistență medicală primară, și anume la consultațiile medicale, asigurarea cu medicamente, creșterea calității serviciilor medicale, sporirea încrederii pacienților în medicul de familie ș.a. Cred că beneficiarii și cadrele medicale din sate pot spune mai multe despre beneficiile sau neajunsurile reformei date. Cu părere de rău, ne confruntăm cu o lipsă de manageri în teritoriu. Se poate întâmpla ca un medic foarte bun să nu aibă calități manageriale.
− Enumerați, vă rog, serviciile pe care le prestează Centrul de Sănătate?
− Centrul de Sănătate Soroca deservește o populație de peste 38 000 de cetățeni, iar din punct de vedere teritorial — municipiul Soroca și 13 localități rurale (Șeptelici, Șolcani, Ocolina, Pîrlița, Vanțina, Hristici, Țepilova, Zastânca, Lugovoe, Regina Maria, Volovița, Alexandru cel Bun și Trifăuți). Instituția noastră este dotată cu aparat radiologic digital, laborator pentru investigații biochimice, laborator citologic, sala de reabilitare, staționar de zi, cabinet de vibroscopie, de examinare ultrasonoră, de triaj și altele. În cadrul Centrului de Sănătate Soroca activează Centrul Prietenos Tinerilor “Pro Viața” și Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, care deservesc populația din întregul raion.
− Câți medici de familie avem în raion?
− În raionul Soroca activează 61 de medici, dintre care 37 sunt medici de familie. Mai avem nevoie de specialiști la sate. În ce privește asigurarea cu asistente medicale, situația este mai bună. În raion lucrează 150 de asistente medicale, iar în cadrul Centrului de Sănătate Soroca 38 de medici, dintre care 21 medici de familie. O problemă pentru noi este faptul că 50% din medicii sunt la vârsta de pensionare. În ultimii ani am angajat doar doi tineri specialiști, dintre care unul activează în raion.
− Cum încercați să fiți atractivi pentru tinerii specialiști?
− Suntem deschiși și îi primim la lucru, însă, cu părere de rău, mulți din ei aleg să lucreze în Chișinău și suburbii. Potrivit deciziei ministerului, studenții desfășoară practica în mediul rural. În acest fel, lipsa medicilor de familie ar fi compensată, însă, la noi nu se adresează nimeni. Avem puțini medici de familie în localitățile rurale. De aceea, se lucrează în permanență asupra graficului, pentru a fi viabil și a completa neajunsurile de cadre. Salariile medicilor sunt aceleași, la sat și la oraș.
− În cadrul Centrelor de Sănătate din raion sunt deservite și localitățile din apropiere?
− Da, cele aflate în preajmă. Spre exemplu, la Centrul de Sănătate Vasilcău se adresează și locuitorii satului Inundeni. În cadrul celui din Parcani intră trei localități, și anume Redi-Cereșnovăț, Voloave și Parcani. Acolo unde populația este de 1 000 de locuitori sunt create Oficii ale Medicului de Familie, în satele cu până la 500 de locuitori Oficii de Sănătate.
Cristina, locuitoare a satului Lugovoe, raionul Soroca: “La noi venea medicul o dată în săptămână. Când aveam nevoie, ne adresam asistentei medicale din sat. Acum ea a demisionat și suntem nevoiți să venim la Soroca pentru a obține o îndreptare. Această situație nu este convenabilă pentru noi. Când medicul vine o singură dată în sat este greu. Poți avea nevoie urgentă de ajutor, dar nu ai la cine te adresa”.
− Cum se descurcă populația în localitățile unde nu există medic de familie sau asistente medicale?
− Cei mai mulți medici de familie se găsesc la Centrul de Sănătate Soroca, însă Oficiile Medicilor de Familie și cele de Sănătate din sate, de regulă, nu au doctor pe loc. În cadrul Centrului din Soroca, spre exemplu, activează medicul de familie din Șeptelici. Satele sunt deservite în felul următor. Există un grafic de deplasare, potrivit cu care, medicii fac naveta la Centrul Medicilor de Familie din teritoriu de două ori pe săptămână, iar la Oficiile de Sănătate — o dată în săptămână. Beneficiarii au dreptul de a se adresa la medicul de familie care îi deservește, după necesitate.
− În satul Lugovoe, o tânără mamă s-a plâns pe faptul că avea nevoie urgent de o îndreptare și a venit tocmai la Soroca pentru a o obține. Medicul de familie nu era de găsit, iar asistenta medicală din sat și-a dat demisia. Deseori cetățenii sunt puși în asemenea situații?
− Din păcate, în acest an am avut mai multe dificultăți în satul Lugovoe. Localitatea are 170 de locuitori și la moment nu are asistentă medicală. Fosta angajată nu a anunțat motivul demisiei, a spus doar că vrea să plece peste hotare. Pentru că avea la deservire un număr redus de persoane, salariul pe care îl primea, era mic. În prezent la Lugovoie se deplasează o dată pe săptămână medicul de familie și asistentul medical. Specialist pe loc nu avem. Cei care au posibilitatea, se adresează la Centrul medical din satul vecin.
Natalia Mazur, medic de familie, Oficiul de Sănătate din satul Lugovoe, raionul Soroca: “În total, noi deservim trei localități: Lugovoe, Regina Maria și Trifăuți. Satul Lugovoe are în jur de 200 de persoane. Medicul nu poate veni în fiecare zi, deoarece și volumul de lucru este mic. Salarizarea se face în baza numărului de populație deservit. În comparație cu colegii din alte sate, noi suntem cel puțin dotați cu cele necesare, pentru a acorda ajutorul medical primar. O dată în săptămână mă deplasez la Lugovoe și Regina Maria, cu mașina centrului. Pacienții se adresează la noi fără programare. Deseori suntem solicitați după orele de lucru și în zilele de odihnă, inclusiv noaptea. Așa lucrează medicii la sate. Pe zi primim până la 20 de pacienți. Avem mult de lucru, mai ales cu documentația medicală, care ne îngreunează munca. Fiecare medicament trebuie argumentat, analizele și investigațiile. Anume această parte este cea mai grea”.
− Cadrele medicale beneficiază de transport?
− Avem două unități de transport la Centrele de Sănătate din Volovița și Șolcani și altele două la Centrul raional de Sănătate. Când numărul de solicitări este mare, acestea sunt solicitate la maxim. Însă ne descurcăm. Acum pacienții nu trebuie să vină la Soroca pentru efectuarea analizelor. Acestea sunt colectate la punctul medical și transportate la centru, conform graficului.
− De ce se plâng cel mai des managerii Centrelor de Sănătate din sate?
− În localitățile unde numărul populației este mare, unora le vine greu să activeze. Când medicul pleacă în concediu, nu are cine să îl înlocuiască. Mai dificilă este munca cadrelor medicale în satele unde nu sunt laboratoare. Astfel, oamenii sunt nevoiți să se deplaseze la oraș pentru analize.
− Beneficiarul de la sat este tratat în baza poliței de asigurare? În caz că nu o deține?
− Medicul de familie deservește atât populația asigurată, cât și cea neasigurată, inclusiv și în ce privește investigațiile de laborator. Persoanelor asigurate beneficiază de tratament compensat, în timp ce ceilalţi achită consultația medicului, tratamentul în staționar și procură medicamente din contul lor. Însă, dacă suferă de unele maladii precum tuberculoza, diabetul zaharat sau boli psihice, toți pacienții primesc tratament asigurat de către stat.
− Cum se duce evidența populației din zona rurală?
− Conform legislației în vigoare, un medic de familie trebuie să deservească 1500 de locuitori pentru un salariu întreg. La doleanțele pacienților, acesta poate fi înlocuit, chiar dacă se află în altă localitate ori este responsabil de alt sector. Înscrierea la medicul de familie se efectuează în baza cererilor depuse de cetățeni. Listele se verifică anual, deoarece sunt persoane plecate sau decedate.
Larisa Ceban, asistentă medicală, Oficiul Medicului de Familie din satul Șeptelici, raionul Soroca: “Problema noastră este că mai mult scriem în timpul lucrului, decât acordăm ajutor pacientului. Nu găsim timp nici să ne uităm în ochii pacientului. Trebuie să notăm totul. Ca atare, nu ar trebui să ne ocupăm de statistică, dar să tratăm. Oficiul nostru deservește doar satul Șeptelici. O dată în săptămână vine medicul de familie din Soroca sau Șolcani. Satul are în jur de 800 de cetățeni. Majoritatea trăiesc la oraș sau sunt plecați peste hotare. O altă problemă pe care o avem sunt drumurile. Uneori nu puteam răzbate la pacienți din cauza glodului”.
− Când și cum cetățenii pot schimba medicul de familie?
− Pacientul are dreptul să își schimbe medicul de familie pe parcursul întregului an, dar nu mai degrabă de 6 luni de la ultima înregistrare. Locuitorii unui sat se pot înscrie la un medic din altă localitate sau chiar din municipiu. Pe parcursul anului de studii, elevii din raion care învață în oraș sunt deserviți de Centrul de Sănătate Soroca, iar cei care studiază în altă localitate, de medicii de acolo.
− Cum este divizat lucrul doctorului de familie în sate?
− De obicei, medicul de familie merge o dată sau de două ori pe săptămână în alt sat pentru a consulta populația. Trebuie să menționez că nu este necesar ca specialistul să se rețină mult timp în aceiași localitate, pentru că volumul de lucru este mic. Salariul medicului este calculat în funcție de numărul populației deservite. Pentru un salariu întreg, el trebuie să deservească nu mai puțin de 1500 de persoane. Sunt sate care au puțini locuitori, iar adresările la medic de obicei nu sunt atât de dese. Pentru a ajunge la un salariu de funcție, specialistul din Volovița, de exemplu, deservește două sate, deci și Alexandru cel Bun. Medicul se află mai mult timp acolo unde este mai multă populație. La Țepilova, unde satul are 500 de locuitori, medicul merge de două ori pe săptămână.
− Sunt multe situații când medicii sunt solicitați și noaptea…
− În sat e mai greu de lucrat, pentru că pot avea chemări nu doar pe parcursul zilei. Pentru aceasta ei nu sunt remunerați și fac, cu alte cuvinte, voluntariat. Totuși, dacă specialiștii de la sat au câte 20 de primiri pe zi, cei de la oraș pot avea 40. În cazul unor probleme mai grave de sănătate, populația din raion cheamă Serviciul de urgență.
− La primire pacienții deseori sunt nevoiți să aștepte mult timp.
− De patru ani practicăm programarea pacienților, însă nivelul sanitar al populației lasă de dorit. Chiar dacă se programează, ei vin și așteaptă la ușa medicului. La oraș, doctorii au în jur de 1500 de locuitori la deservire. Fiecărui pacient i se acordă în jur de 15 minute. Mai întâi se consultă pacienții programați, apoi ceilalți. De regulă, cazurile care nu suportă amânare, nu așteaptă până la sfârșitul zilei de primire. Rugăm locuitorii raionului să se programeze și să vină la ora stabilită.
Lilia Malîi, asistentă medicală, Oficiul Medicului de Familie Iorjnița: “Satul Iorjnița intră în componența Centrului de Sănătate Cosăuți. În total deservim în jur de 3000 de persoane. Oficiul din sat este deschis 2,5 ore, după care se închide. Suntem plătiți cu jumătate din salariul întreg. Doctorul are două zile de primire în sat. La ora actuală întâmpinăm dificultăți cu analizele, care se fac la laboratorul din Cosăuți. Distanța dintre localități este de aproximativ 8 km, iar transport direct spre sat nu avem. Cât despre deplasările în localitate, dacă suntem chemați, mergem la pacient. Beneficiarii nu achită nimic pentru consultații. Totuși, mulți consideră că este greu fără medic în sat”.
− Centrul beneficiază de donații externe?
− Toate cele necesare sunt achiziționate din resursele oferite de Compania Națională de Asigurări în Medicină. În prezent încercăm să rezolvăm problema aprovizionării cu apă și canalizare a satelor din raion. Activitatea unui Centru de Sănătate este dificilă fără un sistem de apeduct și canalizare. La moment sunt asigurate cu apă potabilă satele Zastânca, Lugovoe, Regina Maria, Hristici, Țepilova și până la finele anului, Ocolina, Volovița și Trifăuți – la anul viitor.
− Un salariu mai mare ar motiva specialiștii să lucreze la sate?
− Posibil că astfel funcția ar deveni mai atractivă pentru ei. Recent, ministerul a mărit îndemnizațiile pentru tinerii specialiști până la 45000 lei pentru medici și 35000 pentru asistentele medicale, inclusiv li se achită chiria. În ultimii ani am angajat o tânără specialistă în Soroca și alta la Trifăuți. Cred că ar trebui să aibă un salariu mai mare, în dependență de efortul depus. Anterior, medicii de la sate erau salarizați cu 10% mai mult, în comparație cu cei de la oraș.
− Împărtășiți-ne viziunea Dvs. privind viitorul Centrelor de Sănătate?
− Asigurarea satelor cu medici de familie este un obiectiv care încă nu a fost pe deplin atins și urmează a fi realizat. De asemenea, elaborarea unui sistem informațional online, care ar facilita munca specialistului, care e nevoit să lucreze zilnic cu multe documente. Un astfel de proiect a demarat anterior, dar a fost sistat. În cadrul acestuia, este prevăzută și eliberarea de rețete electronice. Secția Consultativă a spitalului va intra în această rețea, ceea ce înseamnă că nici medicii nu vor completa atâtea foi, dar nici pacienții nu vor avea nevoie de ele. În prezent așteptăm continuarea implementării acestui proiect.
− Același sistem va fi implementat și la sat?
− Da. Personalul medical a fost deja instruit, iar unele centre din raion au fost dotate cu calculatoare. Această etapă am depășit-o. Proiectul nu a fost dus până la capăt, dar sper că se va reuși în următorii doi ani. Altă noutate din domeniu este că se preconizează ca medicii de familie să devină medici privați. Ei vor avea posibilitatea să practice liber meseria lor. Cu alte cuvinte, fiecare doctor de familie va semna un contract direct cu CNAM și va gestiona resursele, potrivit cu obiectivele și prioritățile sale.
− Credeți că reformarea va asigura satele cu doctori?
− În cazul în care vor avea pacienți. La Centrul din Soroca activează mulți medici. Cel mai probabil, vom crea mai multe asociații. Nu vom avea birouri aparte, însă vom coopera, arendând împreună un spațiu. Urmează să vedem care vor fi acțiunile din domeniu ale guvernării.
