Justiţia din Republica Moldova este cea mai coruptă din lume, scrie Deutsche Welle bazându-se pe Raportul Competitivității Globale (2014-2015), realizat de World Economic Forum. Astfel că statul nostru se poziţionează pe locul 144, care este şi ultimul, într-un clasament global al corupției în sistemul judecătoresc. „Plățile ilegale și mita pentru obținerea hotărârilor judecătorești favorabile”, la fel ca “lipsa independenţei justiţiei” sunt, conform opiniei experţilor, principalele noastre probleme din domeniu. Despre justiţie şi independenţă ne-am propus să discutăm cu Marcel Soficiuc, preşedintele Judecătoriei Soroca. Nu am avut posibilitatea să conversez tet-a-tet cu domnul Soficiuc, deoarece magistratul ne-a rugat să-i expediem întrebările pe poşta electronică şi tot aşa am primit răspunsurile.
− Aţi fost numit judecător acum 20 de ani, care sunt diferenţele dintre acel sistem judecătoresc de acum două decenii şi ceea ce avem în prezent?
− Într-adevăr, cariera mea juridică în cadrul Judecătoriei Soroca a început acum 20 de ani şi s-a dezvoltat în modul cel mai obişnuit. Şi acum, ca şi cu două decenii în urmă, particip la realizarea unuia dintre obiectivele primordiale nu numai pentru specialiştii profesionişti din domeniul justiţiei, dar şi pentru societate în ansamblu — formarea unui stat democratic, bazat pe drept. Zic asta pentru că sunt de părerea că anume sistemul judiciar trebuie să spună clar ce este un stat de drept şi care sunt căile de edificare ale acestuia. Legislaţia noastră, ca şi în multe ţări ale lumii, este în permanentă modificare, fapt normal pentru o perioadă de tranziţie de la un sistem la altul, pentru perioada de integrare europeană a Republicii Moldova. Au fost adoptate mai multe legi importante pentru un stat de drept. Continuă promovarea reformei în justiţie. Din 2009 a fost introdus Programul integrat de gestionare a dosarelor PIGD, elaborat în cadrul Programului SUA ”Provocările Mileniului” în baza Programului de acțiuni privind implementarea Planului Preliminar de Țară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 32 din 11.03.2007, precum și în baza Concepției Sistemului informaţional judiciar pentru anii 2007-2008, aprobate prin HG Nr.766 din 03.07.2007. La fel un lucru nou e şi înregistrarea audio digitală a ședințelor de judecată cu ajutorul sistemului ”SRS Femida”, care se anexează la dosar și, la cerere, se eliberează o copie participanților la proces, astfel asigurându-se un grad sporit de transparență a proceselor de judecată. Una dintre cele mai importante, oportune, dar şi moderne modalităţi de realizare a unui larg dialog cu societatea, la care acum 20 de ani nici nu se putea visa, consider că este crearea paginilor web şi adreselor electronice în instanţele de judecată. Astfel, prin intermediul site-ului Judecătoriei Soroca, încercăm să facem un pas spre o colaborare constructivă cu societatea civilă, aducând la cunoştinţa ei cele mai importante evenimente din activitatea cotidiană a judecătoriei. În opinia mea, aceasta sporeşte garanţiile de protecţie efectivă a persoanelor de către puterea judecătorească, totodată invităm societatea să-şi expună şi ea punctul de vedere, prin aceasta contribuindu-se la eficientizarea actului de justiţie şi a procedurilor juridice în Republica Moldova.
− S-a hotărât fuzionarea Judecătoriei Floreşti cu cea din Soroca. Când va avea loc acest lucru şi ce se va schimba pentru cetăţeni?
− Promovarea acestui proiect de lege are scopul de a asigura accesibilitatea și independența sistemului judecătoresc, consolidarea capacității instituționale a instanțelor, utilizarea eficientă a fondurilor publice și reducerea cheltuielilor. Totodată, numărul judecătorilor va rămâne același, iar magistrații de la instanțele ce vor fi dizolvate vor fi transferați la cele nou-create.
Reducerea numărului de instanțe de fond este prevăzută în Strategia privind reformarea sectorului justiției. Avem prea multe instanțe mici, care sunt scumpe și care nu pot da calitate. După ce proiectul va fi adoptat și de către Parlament, până la 1 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să asigure transferul magistraților în cadrul noilor instanțe și să organizeze concursurile pentru suplinirea funcțiilor de președinți și vicepreședinți ai judecătoriilor. Transferul în sediile judecătoriilor comasate se va face treptat, până în 2027, pe măsura creării condițiilor necesare, iar până atunci, judecătoriile vor avea mai multe sedii. Se planifică ca din cele 50 de judecătorii, câte sunt acum, să rămână doar 15. Acest proiect va permite îmbunătăţirea calităţii sistemului judecătoresc. De asemenea, scopul este de a avea judecători calificaţi şi specializaţi în domenii mai înguste. Dar nu ca un judecător să cunoască la fel de bine toate domeniile — civil, penal sau contravenţional. Planul de acţiuni este prevăzut pentru 10 ani.
− Care sunt cazurile de rezonanţă judecate de instanţa din Soroca în ultimii cinci ani şi care este soarta lor?
− Pentru un judecător sunt importante toate cazurile pe care le examinează, fără a le diviza în cazuri de rezonanţă şi alte categorii de cazuri.
− De 7 ani utilizaţi Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, cum funcţionează el? Aţi avut cazuri când s-a încercat manipularea acestuia?
− Sistemul integrat automatizat al instanțelor de judecată PIGD permite înregistrarea cererii de chemare în judecată, repartizarea aleatorie a dosarelor către judecători, oferă informații cu privire la data și ora ședinței, facilitează urmărirea online a etapelor procesului de judecată pe pagina www.instante.justice.md. Programul este funcţional la nivel naţional, în toate instanţele de judecată din ţară. În prezent este implementată şi testată o versiune mai performantă a programului, PIGD — 4.1., care va oferi mai multe opțiuni de operare, o protecţie sporită a datelor şi facilități în gestionare.
− Ce salariu au judecătorii şi este el suficient pentru un trai decent în Republica Moldova?
− După implementarea Legii cu privire la salarizarea judecătorilor, care a fost pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2014 în măsura de 80%, salariile judecătorilor, în comparaţie cu alte ţări europene, sunt mizere, însă în comparaţie cu cele din Republica Moldova — sunt foarte bune. Totodată, vreau să menţionez că până-n prezent nici un judecător nu beneficiază de un salariu în mărime de 15000 lei, după cum s-a afirmat de nenumărate ori în organele mass-media. Cel mai mic salariu calculat este 11264, iar cel mai mare este al meu, ca preşedinte de 14456 lei.
− Cum verificaţi integritatea colegilor judecători şi cum luptaţi pe interior cu corupţia? Am dori să aflăm mai multe şi despre cazul Valeriu Nichitov, despre care presa a scris anterior.
− Nu este de competenţa mea să verific integritatea colegilor judecători. Avem organe abilitate cu asemenea împuterniciri şi fiecare îşi face meseria. Nu cunosc cazuri în care judecătorii care activează la moment în instanţa noastră ar fi fost implicaţi în cazuri de corupţie. Ce ţine de cazul Nichitov ştiu şi eu ce ştiţi şi Dumneavoastră — doar un material amplu, dacă nu greşesc, a fost publicat chiar în ziarul “Observatorul de Nord”.
− Se zice că nu există pădure fără uscături, astfel din cei care pătează imaginea breslei sunt peste tot, şi în jurnalism, administraţie, justiţie etc. Cum pot judecătorii oneşti să lupte cu “uscăturile” care, de regulă, avansează mai uşor în funcţii şi denaturează reformele?
− Mai repet o dată. Funcţia şi misiunea, dacă vreţi, a unui judecător onest nu este de a lupta cu “uscăturile”, aceasta o fac organele abilitate. Şi numai în cazul când vina cuiva, inclusiv şi a unui magistrat care a încălcat legea, este dovedită, judecătorul îşi spune cuvântul.
− Cât sunt de credibile declaraţiile judecătorilor, inclusiv ale celor soroceni, atât timp cât sunt pline de “donaţii”, fie bani sau locuinţe, ori de automobile la preţuri foarte mici în comparaţie cu cele de piaţă?
− În justiţie, ca şi în celelalte domenii, după cum v-aţi exprimat şi Dumneavoastră, există o etică profesională şi eu nu-mi asum îndrăzneala să răspund la întrebări cu care nu am nici o tangenţă. Dacă cunoaşteţi vreun caz concret, ar fi bine să adresaţi această întrebare direct celui care afirmă că ar fi primit locuinţă, bani, automobile din “donaţii”. Deşi vreau să subliniez că şi judecătorii au părinţi, rude care îmbătrânesc şi, cu condiţia că vor fi întreţinuţi până la sfârşitul vieţii, le lasă cu drept de moştenire şi case, şi terenuri de pământ, şi alte bunuri.
− Ce presiuni s-au făcut, direct sau indirect, asupra dumneavoastră sau a colegilor pentru a schimba soarta vreunui proces? Cum s-a procedat în acele cazuri?
− Presiuni pentru a schimba soarta vreunui proces în Judecătoria Soroca nu sunt şi nici nu au fost vreodată, deşi foarte mult se vehiculează despre presiunile politice în cadrul sistemului judecătoresc. Vreau să Vă asigur că în instanţa noastră nici presiuni politice, nici de altă natură nu există.
− Percepţia cetăţeanului de rând este că cei cu bani câştigă dosarele. La nivel oficial şi în sistemul judecătoresc se declară totuşi că există independenţa judiciară. Care sunt paşii pe care ar trebui să-i facă justiţia ca independenţa judiciară să câştige lupta cu interesele şi banii?
− Pilonii unei justiţii profesioniste, competente, eficiente şi prietenoase sunt cei trei „i”: independenţa, imparţialitatea şi integritatea. Printre preocupările judecătorilor vizând independenţa justiţiei, imparţialitatea magistratului şi integritatea puterii judiciare trebuie să se numere, în mod obligatoriu, la fel ca şi analizarea şi chiar însuşirea standardelor internaţionale privind conduita judiciară. De aceea cred că reformarea în continuare a domeniului justiţiei în momentul de faţă e cel mai important lucru pentru Republica Moldova.
Materialele au fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
