Într-un discurs puternic, încărcat de istorie, identitate și avertismente clare privind agresiunea Rusiei, președinta Maia Sandu a impresionat Parlamentul Letoniei, ridicând sala în picioare. Mesajul său a fost unul direct: Moldova nu cere favoruri, ci dreptul de a reveni acolo unde îi este locul, în familia europeană.
„Doar în limba ta îți este dor de mama,
Și vinul e mai vin, și prânzul e mai prânz.
Și doar în limba poți râde singur,
Și doar în limba ta te poți opri din plâns.
Aceste versuri au fost scrise în română de poetul moldovean Grigore Vieru, în anul 1960. Atunci, sub dominația sovietică, limba noastră fusese oficial redenumită. A o numi pe numele ei adevărat era un act de sfidare, o declarație că un popor există atâta timp cât există limba sa”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a făcut o paralelă între istoria Letoniei și cea a Republicii Moldova, unite de aceeași experiență a ocupației și rezistenței.
„Gândiți-vă: două țări, două limbi fără rădăcini comune, dar unite de aceeași voință încăpățânată, de refuzul de a fi șterse. Moldova este aici astăzi datorită acestei încăpățânări, datorită refuzului de a accepta că locul nostru ar fi oriunde altundeva decât acolo unde am aparținut mereu – în familia europeană”, a adăugat ea.
Președinta a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale asupra Europei de Est.
„În august 1939, doi oameni s-au așezat la Moscova și au împărțit Europa pe hârtie. Pactul Molotov-Ribbentrop a tras linii peste națiuni, peste familii, peste vieți care nu au avut niciun cuvânt de spus. Ceea ce astăzi este Republica Moldova a fost desprins din România prin același protocol secret. Țara noastră a fost ocupată, limba ne-a fost redenumită, istoria ne-a fost rescrisă, iar legăturile noastre cu România și cu Europa au fost tăiate în mod deliberat și sistematic”, a afirmat președinta.
Maia Sandu a explicat diferențele de parcurs dintre statele baltice și Republica Moldova, subliniind că recuperarea identității a fost mai dificilă la Chișinău.
„Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Letonia a avut claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a făcut. Moldova a ieșit mai fragmentată. Un popor care nu este sigur cine este nu poate decide ușor unde îi este locul. Letonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004. Moldova a ezitat, nu pentru că ar fi fost mai puțin europeană, ci pentru că ceea ce ni s-a luat a durat mai mult să fie recuperat. Iar acum îl recuperăm”, a explicat Maia Sandu.
Șefa statului a punctat clar direcția actuală a Republicii Moldova și decizia fermă a cetățenilor.
„Am depus cererea de aderare în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă asupra Ucrainei. A fost modul nostru de a spune, fără echivoc, de partea cui suntem. Cetățenii Republicii Moldova și-au făcut alegerea nu o dată, ci de trei ori în doi ani”, a mai afirmat șefa statului.
Maia Sandu a evidențiat reformele majore și desprinderea energetică de Rusia.
„În trei ani, Moldova a trecut de la o dependență de 100% de gazul rusesc la zero. Reformăm justiția de la temelii, evaluăm judecători și procurori, construim instanțe care oferă responsabilitate reală. Reconstruim arhitectura anticorupție și aliniem legislația noastră, sector cu sector, la standardele europene”, a spus președinta.
Maia Sandu a avertizat despre metodele prin care Rusia încearcă să influențeze democrația din Republica Moldova.
„Strategia Moscovei a fost una sistematică. Scopul a fost să captureze parlamentul, să instaleze un guvern controlat de Rusia, să distrugă democrația noastră și să readucă Moldova într-o zonă gri. O rețea de 100 de conturi TikTok a generat peste 55 de milioane de vizualizări într-o țară cu 2,5 milioane de oameni”, a punctat ea.
Maia Sandu a transmis un mesaj strategic către Europa, legând securitatea Republicii Moldova de cea a întregului continent.
„Sprijinirea Ucrainei, ancorarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și apărarea democrațiilor noastre nu sunt trei obiective separate. Ele au aceeași logică strategică. Moldova aparține Uniunii Europene nu ca un act de generozitate, ci ca un act de coerență strategică”, a mai spus președinta.
Șefa statului a făcut un apel direct către Letonia și partenerii europeni de a susține ferm aderarea Republicii Moldova.
„Folosiți această voce în Consiliul European, în fiecare sală în care se decide viitorul nostru. Nu doar pentru Moldova, ci pentru că aceleași forțe care au încercat să oprească Moldova vor încerca să divizeze Europa. Susținerea aderării noastre și apărarea democrației voastre sunt, în esență, același act de rezistență”, a conchis președinta Maia Sandu.
