De ce unii copii încep să vorbească mai târziu decât alții? Cum să reacționeze părinții, dacă odrasla lor nu pronunță corect literele? Când e indicat să consulți un logoped și cum pot părinții ajuta copiii cu probleme de comunicare și limbaj acasă? Răspunsurile la aceste și alte întrebări le aflați din interviul cu Maria Leșcu, pedagog, logoped sau, altfel spus, specialista care se ocupă de recuperarea tulburărilor de limbaj și comunicare la copii.
Începutul interviului îl găsiți AICI.
− Care este vârsta minimă pentru copii, când pot începe ocupațiile la logoped?
− Deja m-am referit la faptul că în tot demersul logoterapeutic totul pornește de la necesitățile copilului. Dacă tulburarea de limbaj este mai gravă, este pe un fon neurologic sau asociată cu alte probleme de sănătate, terapia logopedică este binevenită cât mai devreme. La vârsta fragedă de 2-3 ani logopedul este mai mult un supervizor care în cadrul ședințelor de terapie învață părinții prin activități practice cu copilul cum trebuie să lucreze cu el acasă. Activitățile propriu-zise sunt recomandabile de la 4 ani, vârsta la care se socoate că toate sunetele trebuie să fie articulate corect de copil, dar totul este foarte individual. Dacă la mine se adresează pentru activități doar pentru că copilul are deja 4 ani și el nu pronunță sunetul ”R” și în evaluare se adeverește că copilul nu mai are alte dificultăți de limbaj și comunicare decât sunetul ”R” eu le propun părinților să mai așteptăm un an. Fiecare normativ este unul orientativ, iar copilul are propriul ritm de dezvoltare.
− Cât durează și ce se întâmplă la o ședință de terapie logopedică?
− La această întrebare pot să răspund foarte scurt — la activitățile de terapie logopedică cu copii se joacă. Terapia presupune foarte multe repetări, exersarea multiplă a unui și aceluiași material verbal pentru automatizarea unui sunet sau a unei deprinderi verbale. Pentru a eficientiza acest proces eu mă străduiesc să trec totul sub formă de joc. Așa copiii sunt mai implicați, interesați și îndeplinesc totul pe un fon emoțional pozitiv. Așa cum majoritatea tulburărilor de limbaj și comunicare sunt marcate de dificultăți de articulare a sunetelor, activitatea începe cu exerciții de gimnastică generală, exerciții de gimnastică articulatorie și fonoarticulatorie, exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic. Logopedul, prin metode specifice, impostează sunetul afectat, apoi sunetul este introdus în silabe, cuvinte, propoziții. Pe parcurs, dacă este necesar, lucrez la celelalte aspecte ale limbajului — vocabularul activ și pasiv, structurile gramaticale, psihomotricitatea copilului și multe alte obiective corecționale.
Maria Leșcu — pedagog, logoped, activează la grădinița nr. 17 “Cheița de aur” din municipiul Soroca. Desemnată „EDUCATORUL ANULUI 2014” în concursul național al pedagogilor din țara noastră.
− Cum câștigați atenția și încrederea copilului care vine la ședințe?
− Oricât de trivial sau patetic sună aceasta, dar eu câștig atenția copiilor prin dragoste. O spun ferm și nu o să-mi permită să mint părinții copiilor care au fost sau sunt acum la mine în terapie logopedică și același lucru mă strădui să-l transmit și părinților — numai prin dragoste, respect față de persoana copilului, răbdare și tact, implicare maximă și corectă pot să-l ajute.
− Ce metode folosiți pentru a-l ajuta pe copil să-și depășească dificultățile de limbaj și comunicare?
− Logopedia, ca oricare ramură a științei, este în continuă dezvoltare și pe lângă metodele, procedeele și tehnicile logopedice clasice aplic multe metode inovative de lucru — bioenergoplastica, mnemotehnica, su-djocu, elemente de chinezioterapie și multe alte procedee pe care le selectez pentru fiecare copil în parte. Chiar recent am aflat despre garnitura Forbrain, un dispozitiv care intensifică impulsul neuronal survenit în creier în baza sunetului. Sunt la faza de informare. Dacă o să mă conving de eficiența lui o să insist să-l procur, chiar dacă este cam scump pentru salariul modest al unui logoped.
Va urma…
