„Guvernanţii din Republica Moldova trebuie să preia practici de conducere aplicate în Occident”

Liubomir Chiriac spune că Republica Moldova are de unde învăţa pentru a-şi continua parcursul european, iar guvernanţii de la noi trebuie să preia practici de conducere aplicate în Occident pentru ca ţara să se dezvolte în aşa fel, încât cetăţenii să beneficieze de servicii calitative.

– După anul 2009, cetăţenii Republicii Moldova doreau schimbări în toate domeniile vieţii. După obţinerea regimului liberalizat de vize, clasa politică de la noi spunea că ţara merge pe o cale corectă. De ce credeţi că după euforia trăită în anul 2013, autorităţile au încetinit ritmul de dezvoltare a ţării noastre?

– Nu sunt sigur că în prezent a fost luată o altă întorsătură. Încă foarte mulţi cetăţeni cred cu adevărat în parcursul european al ţării noastre, chiar dacă sunt dezamăgiţi de situaţia socio-politică din ţară. Prin declaraţiile oficiale, guvernanţii încearcă să prezinte lucrurile într-o manieră pozitivă, că Republica Moldova nu s-a dezis de parcursul european. Cu adevărat, ideea europeană încă mai pâlpâie, în pofida faptului că ritmul reformelor a fost încetinit ori chiar stopat în anumite domenii. Guvernanţii sunt confuzi, speriaţi, lipsiţi de idei, soluţii şi fără prea mare sprijin şi credibilitate din partea cetăţenilor. Cu toate acestea, încă mulţi oameni speră că ţara poate fi reformată, modernizată şi europenizată.

Este o eroare a clasei politice, un handicap care dă de înţeles că cei de la putere au cultivat speranţe foarte mari, au promis multe, dar în realitate lucrurile nu s-au realizat. Să facem o mică analiză. Au demarat reformele în sistemul Sănătăţii. Avem servicii mai calitative? Nu prea…Preţurile la medicamente au rămas neschimbate, ba chiar au crescut.

Sistemul Educaţiei e în aceeaşi situaţie. Chiar dacă anumite reforme au fost începute bine de către o echipă de entuziaşti de la Ministerul Educaţiei, în prezent ele bat pasul pe loc. Avem un sistem de învăţământ îmbătrânit, nimeni nu ştie cum să atragă tinerii pedagogi în instituţiile de învăţământ.

Alt sistem – cel al Justiţiei. Barometrele de opinie arată că oamenii au cea mai mare neîncredere în acest domeniu. Chiar dacă se declară că se fac reforme pentru îmbunătăţirea domeniului, cetăţeanul nu le simte. Doar judecătorii au văzut unele schimbări, prin majorarea salariilor.

– Şi la scrutinul parlamentar din noiembrie 2014, dar şi la cel local din vara curentă, mulţi cetăţeni cu drept de vot nu au fost la alegeri. De ce credeţi că prezenţa la vot a fost aşa mică?

– În primul rând se explică prin faptul că cetăţenii respectivi nu mai cred în schimbare, nu mai cred în promisiunile politicienilor şi sunt sceptici în raport cu actuala clasă politică. În general, ajungem la concluzia că nivelul profesionist al guvernanţilor lasă de dorit, motiv pentru care ţara este furată şi se pierd bunuri publice. Aceste situaţii dau de înţeles că ceva nu este bine. Alegătorii nu s-au prezentat la vot, în mare parte, din vina partidelor care nu promovau, întotdeauna, oameni de calitate, oneşti, integri, buni profesionişti. Era şi este apreciată loialitatea în raport cu partidul şi nu calităţile profesionale şi morale. Societatea noastră a devenit excesiv de politizată. La nivel local, în prezent, o comunitate poate să se dezvolte când liderul, în acest caz primarul, aparţine unui partid politic. Prin intermediul partidului se obţin resurse financiare pentru a moderniza comunitatea. Primarului apartinic îi este mai dificil să obţină mijloace pentru a rezolva problemele localităţii. Nu cred că este cea mai bună soluţie ca un primar promovat de un partid să fie susţinut, de către stat, mai mult decât cel fără apartenenţă politică. Primarul în acest caz răspunde în faţa partidului şi nu în faţa localităţii. Aceste tendinţe negative trezesc nemulţumirea cetăţenilor, iar neprezentarea la vot este o pedeapsă.

– Autorităţile publice din Moldova sunt suficient de pregătite să facă faţă problemelor cetăţenilor?

– Nu sunt şi vă explic de ce se întâmplă acest lucru. Nu există un sistem bine stabilit de instruire şi informare a autorităţilor publice, în special a celor locale. Mulţi aleşi locali şi funcţionari publici afirmă că doresc să înveţe, iar statul trebuie să se ocupe de specializarea acestora. Bunăoară, cea mai mare parte din actualii primari, circa 70 la sută, au fost schimbaţi la alegerile locale din acest an. De asemenea şi consilierii. Mulţi dintre cei aleşi nu sunt la curent cu multe prevederi legislative necesare în activitatea lor, nu cunosc mecanismele de dezvoltare locală, nu ştiu despre practicile care trebuie implementate în APL. Va mai trece timp până când respectivii vor înţelege ce au de făcut şi cum trebuie să soluţioneze problemele la nivel local. Pentru a stimula acest proces sunt necesare instruiri permanente pentru aleşii locali şi funcţionarii publici. Eu nu văd ca autorităţile centrale să se concentreze pe creşterea profesională a noilor aleşi locali, pe instruirea lor. Vor motiva că nu sunt resurse financiare. Dorinţă, din partea noilor aleşi locali, de a se cultiva, de a învăţa, cum poate fi administrată o comunitate, există. Dar numai cu dorinţa şi fără sprijin din partea statului nu pot fi profesionalizate autorităţile locale. La moment, doar câteva organizaţii neguvernamentale fac acest lucru, inclusiv şi IDIS „Viitorul”. Din păcate, aceste instruiri sunt puţine.

– Ţările din marea familie europeană pledează pentru descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale. De asemenea, partenerii europeni sunt cei care acordă Republicii Moldova asistenţă tehnică pentru promovarea reformei de descentralizare. În acest context, mulţi reprezentanţi ai APL merg în diverse vizite de studiu în alte ţări pentru a vedea avantajele acestui proces. Totuşi, mulţi aleşi locali sunt reticenţi faţă de procesul de descentralizare. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?

– Aveţi dreptate. Ne întrebăm şi noi de ce reprezentanţii APL de la noi merg în ţările europene şi se minunează de lucrurile văzute acolo, dar când vin acasă unii spun că aceste schimbări nu pot fi făcute aici. Ei motivează că nu avem resurse financiare. În ţară avem 898 de primării, ceea ce este foarte mult pentru Republica Moldova. Eu zic însă că, în primul rând, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială, deoarece avem multe APL de nivelul I, dar şi de nivelul II, iar o bună parte a resurselor financiare disponibile sunt cheltuite pentru întreţinerea aparatului administrativ. Fragmentarea excesivă a unităţilor administraţiilor teritoriale nu contribuie la dezvoltarea calitativă a serviciilor publice la nivel local. Este necesar ca actuala clasă politică să dea dovadă de maturitate, viziune şi înţelepciune privind implementarea reformei de descentralizare. Partidele de la guvernare, la moment, nu au o viziune comună privind reformarea sistemului de administraţie publică şi nu dispun de voinţă politică pentru a realiza acest lucru. Reformele în acest domeniu întârzie, comunităţile însă au nevoie de dezvoltarea serviciilor calitative: apă, drumuri, transport, salubrizare etc. Astfel, nimerim într-un cerc vicios. Sunt aleşi locali care vor să facă multe, vor să schimbe lucrurile spre bine la nivel local, asemeni primarilor din Occident, dar nu ştiu cum să procedeze, iar sistemul actual de administraţie publică, cu regret, nu favorizează acest proces.

– În statele europene, cetăţenii participă în procesul de luare a deciziilor de interes public, informându-se cu privire la problemele care îi afectează, solicitând autorităţilor să adopte măsurile pe care ei le consideră de cuviinţă. Totodată, cetăţenii sunt cei care participă efectiv la punerea în practică a deciziilor luate. Cunoaşteţi exemple de la noi unde APL implică cetăţenii în procesul de guvernare locală?

– Aici e vorba de acelaşi profesionalism al liderului local şi capacitatea sa de a conduce şi a mobiliza cetăţenii, de a coopera în procesul de luare a unor decizii importante ori de formulare a politicilor publice cu toţi factorii interesaţi. Pe de altă parte, activismul şi poziţia civică a cetăţenilor se educă şi se cultivă, în cadrul comunităţii, în mod special de către ONG-urile locale, în procesul de soluţionare a problemelor de nivel local. Sunt comunităţi în ţara noastră în care factorii interesaţi devin conştienţi de faptul că reprezintă o forţă şi pot influenţa procesul decizional. În astfel de comunităţi, de regulă, acest lucru îl realizează cetăţenii dinamici, cu iniţiativă, care se implică şi pun presiune pe autorităţile locale. În localităţile cu populaţia îmbătrânită situaţia este mai tristă. Avem şi suficiente practici bune, unde primăriile au mobilizat cetăţenii şi au modernizat comunităţile, unde cetăţenii lansează iniţiative şi le implementează cu succes. Aici, vorbim despre autorităţile locale de la Băhrineşti, raionul Făleşti, de la Calfa, raionul Anenii Noi sau de la Budeşti, municipiul Chişinău. Practici frumoase aplică şi primarul din comuna Larga, raionul Briceni sau cel din oraşul Edineţ. Autorităţile de la noi, atât cele centrale cât şi locale trebuie să se conducă de motto-ul: „Învaţă de la alţii şi fă mai bine ca ei”.

– Care sunt obstacolele care pun în pericol parcursul european al Moldovei?

– Bună întrebare! Cred că sunt piedici atât de ordin intern, cât şi din exterior.

Unul din factorii externi, care pune în pericol dezvoltarea Republicii Moldova este, în primul rând, războiul din Ucraina. Ţara noastră nu are un sistem de securitate, dar politicienii moldoveni nici nu abordează acest subiect. La începutul acestui an, mai mulţi oficiali europeni ne preîntâmpinau că războiul din Ucraina se poate extinde până la noi. Cum ne putem apăra în astfel de situaţii? Nu sunt sigur că guvernanţii noştri pot răspunde la această întrebare.

Un alt obstacol este influenţa Federaţiei Ruse asupra Republicii Moldova. În orice moment, Rusia poate tensiona relaţiile politice şi economice cu ţara noastră, prin anumite sancţiuni, embargouri ori prin intermediul Transnistriei. Mai mult, ruşii controlează şi o mare parte a spaţiului informaţional din Moldova. Propaganda media este bine-cunoscută şi are efecte asupra populaţiei. Rusia foloseşte eficient şi instrumentele „soft power” în ţara noastră. Totodată, Rusia poate activa oricând, propriii agenţi de influenţă pe teritoriul ţării, care sunt atât la nivel de partide, în sfera organizaţiilor neguvernamentale ori chiar în sistemul financiar bancar.

Altă piedică, ce ar încetini procesul de dezvoltare a ţării, este lipsa suportului financiar din Occident. În prezent, neavând sprijinul respectiv, deja se simt consecinţe negative. Sperăm să fie reluată cooperarea cu FMI, cât mai repede posibil.

Dacă ne referim la factorii interni, aş putea menţiona următoarele. Unul dintre factori este că avem o clasă politică depăşită, compromisă, care nici nu prea conştientizează acest lucru. Consider că doar tinerii noştri cu studii în Vest, revenind acasă cu altă educaţie, gândire şi mentalitate, ar putea să reformeze actuala clasă politică moldovenească.

Al doilea pericol ţine de încetinirea ori stoparea reformelor începute. Cetăţeanul nu mai vrea promisiuni, ci doreşte să simtă anumite îmbunătăţiri în toate sferele vieţii. Doar implementarea reformelor în corespundere cu prevederile Acordului de Asociere şi Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană poate schimba lucrurile spre bine în ţara noastră.

Un alt obstacol este corupţia. Noi nu putem scăpa de furturi, delapidări, interesele personale sau de cele de grup. Mulţi parteneri externi pur şi simplu nu înţeleg cum îşi permit funcţionarii noştri ca, într-un timp foarte scurt, să-şi crească propriul capital fără ca să aibă remuşcări. Din păcate, nici un dosar de rezonanţă intentat la acest capitol nu a fost finalizat, nici un funcţionar public de rang înalt nu a fost pedepsit pentru corupţie. Suspiciunile de corupţie planează asupra mai multor nume de politicieni cunoscuţi.

Oricum, în pofida tuturor greutăţilor, sper că împreună vom reuşi să depăşim toate aceste obstacole. Cred, la fel ca mulţi cetăţeni din ţară, că Republica Moldova va progresa în procesul de integrare europeană şi într-o perspectivă apropiată va fi eligibilă pentru a deveni un stat membru al Uniunii Europene.

Interviu de Lilia Zaharia,
foto: IDIS „Viitorul”

Mai mulţi aleşi locali din Moldova preiau practici europene de administrare a localităţilor pe care le gestionează. Feodosia Bunescu şi Radu Urechean, primarii comunelor Băhrineşti, raionul Făleşti şi Larga, Briceni, au aplicat în localităţile lor practicile de administrare văzute în Occident.

Comuna Băhrineşti, raionul Făleşti

mai este numită şi „satul cu proiecte” datorită faptului că bugetele proiectelor implementate în localitate sunt de opt ori mai mari decât bugetul satului pentru anul 2014. Aici funcţionează Centrul intercomunitar multifuncţional, un amplu proiect de antreprenoriat social care susţine şi promovează valorile cultural-turistice. Centrul dispune de o sală pentru concerte, o sală multimedia modernă, o bibliotecă, o cafenea, reţea WI-FI, un scuar estival unde au loc diverse activităţi culturale pe timp de vară şi chiar un hotel, având astfel menirea de a aduna reprezentanţii tuturor generaţiilor din localitate.

Comuna Larga, raionul Briceni

Pentru a informa cetățenii despre deciziile care sunt luate în cadrul primăriei și proiectele implementate în comunitate, administrația publică locală din comuna Larga, a decis ca ședințele publice să fi e transmise online pe pagina web a instituției: www.larga.md. Această practică asigură accesul liber la informație pentru toate categoriile de persoane atât din localitate, cât și din afara ei, mai ales pentru cetățenii care nu pot fi prezenți direct la dezbaterile care au loc în cadrul administraţiei locale.

Din studiul: “O antologie a bunelor practice ale autorităţilor publice localedin Republica Moldova (ediţia 2014)”, realizat de IDIS “Viitorul”

Articolul a fost editat în cadrul unui proiect implementat de Transparency International – Moldova cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Est-Europene şi FHI 360.
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, a Guvernului SUA, FHI 360 şi/sau Fundaţiei Est-Europene.