Autor: Cornelia COZONAC, anticoruptie.md
Fiecare al treilea incendiu în apartamente, blocuri de locuit sau mansarde, hale sau gospodării individuale înregistrate în ultimii ani, a fost generat de scurt circuite, cabluri electrice defecte și încălcarea regulilor de montare a instalațiilor electrice. Așa arată datele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). De aici și o problemă reală, care ne pune pe gânduri: ce calitate au produsele electrice pe care le procurăm? Republica Moldova depinde major de importuri pentru cabluri electrice și echipamente de protecție. Deși legislația națională este racordată la cerințele și standardele europene, o bună parte dintre cablurile electrice provine din piețe asiatice sau țări din fostul spațiu CSI, cu care Republica Moldova nu mai are acorduri de recunoaștere a certificării. Iar calitatea cablurilor electrice se ține în baza unei declarații pe propria răspundere și a unui certificat de garanție a calității de la firma producătoare. Statisticile triste cu privire la cauzele incendiilor și o simplă analiză a licitațiilor publice arată că lanțul de siguranță de la import, la certificare și până la instalare undeva se rupe.
Pompierii intervin frecvent la incendii cauzate de cabluri și instalații electrice defecte sau suprasolicitate. În anul 2025 pe tot teritoriul Moldovei au avut loc 1675 de incendii, în care au decedat 109 persoane. 70 la sută din incendii au avut loc în sectorul locativ, dintre care fiecare al doilea incendiu s-a produs în localități rurale.
Fiecare al patrulea incendiu este generat de scurt circuite – 169 de incendii, iar exploatării neconforme a echipamentului electric îi revin 71 de incendii produse în anul 2025. O altă cauză a incendiilor revine încălcării regulilor de montare a echipamentului electric, a cablurilor și tot ce ține de partea electrică – 22 de cazuri. Toate aceastea plasează echipamentul de electricitate pe locul trei în lista surselor ce duc la izbucnirea incendiilor.
În ce măsură calitatea îndoielnică a cablurilor electrice constituie un risc pentru producerea de incendii, l-am întrebat pe șeful Direcției Generale Prevenție a IGSU, Dumitru Vieru:
„Calitatea cablurilor este foarte importantă. Din cauza, de exemplu, a secțiunii transfersale mai mici decât cea indicată în pașapoartele tehnice, a documentelor de conformitate, valoarea curentului care va trece printr-o secțiune transfersala mai mică va cauza supraîncălzirea cablului, care se va deteriora și va conduce la situațiile menționate. De aceea este foarte important ca cablurile să corespundă cerințelor de conformitate și, anume pe componenta de secțiune transversală. Avem și partea superioară a învelisurilor, care depinde de locurile unde amplasăm aceste cabluri. Dacă le montăm în locurile cu aglomerare în masă, atunci trebuie să avem învelișuri care nu propagă flacăra la suprafață”.
Nu există un laborator de verificare a cablurilor conform standardelor europene
În Moldova nu există un laborator care să certifice aceste cabluri și, anume la propagarea flăcărilor pe suprafață sau cu privire la toxicitatea acestora. Până în anul 2025 Laboratorul Experimental Incendiar din cadrul IGSU efectua încercări la foc a diferitor tipuri de cabluri electrice și cei mai mulți importatori aduceau cablurile la verificare înainte de vânzare sau punerea lor în funcțiune. Atunci încercările se făceau conform standardelor GOST, ne spune Dumitru Vieru.

În anul 2025 au fost instituite normative noi pentru proiectarea și montarea instalațiilor electrice în clădirile rezidențiale și odată cu introducerea standardul SMEN au fost introduse noi modificări privind verificarea rezistenței cablurilor la foc.
„Cu părere de rău încă nu suntem la faza de a face încercări. La moment studiem noile tipuri de utilaje care ar putea verifica cablurile pentru a le procura și a dezvolta acest domeniu. În prezent nu există un astfel de laborator în Republica Moldova”, ne spune Dumitru Vieru.
„La cercetarea la fața locului, laboratorul individual verifică focarul și acele cabluri care au rămas, apoi detaliile cu privire la calitatea cablurilor și cauzele ce au dus la producerea incendiului sunt incluse detaliat în materialele cauzei, care mai apoi se transmit Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, întrucât Serviciul de Pompieri nu este agent constatator. Materialele privind cauzele incendiilor se transmit și păgubașilor, ca ei să învețe niște lecții sau să poată să-ți apere drepturile, să-și restituie pagubele”, precizează Dumitru Vieru.

În anul 2025, trei persoane din 109 au murit în incendiile care au fost provocate de scurt circuite și cablurile electrice neconforme, iar cele mai multe decese cauzate de incendii revin sectorul locativ.
Incendiile cele mai grave cauzate de nerespectarea regulilor de exploatarea echipamentele electrice au avut loc la Edineț unde a ars un depozit foarte mare, cu o suprafață de 658 de metri, iar al doilea caz a avut loc la un depozit pe strata Muncești din Chișinău, unde erau depozitate fibre. Acolo a fost o pagubă de opt milioane de lei. „Dacă să comparăm e mult sau puțin opt milioane de lei, apoi în tot sectorul locativ paguba a fost de 11 milioane de lei, iar per total pe țară, în anul trecut, paguba în urma incendiilor a fost de 53 milioane de lei”, spune Dumitru Vieru.
„Verificați standardele de calitate a cablurilor”
L-am întrebat pe Dumitru Vieru ce trebuie să știe consumatorul atunci când procură și instalează cabluri electrice, astfel încât să evite incendiile sau alte riscuri:
„Dacă e să vorbim despre montarea cablurilor, consumatorii ar trebui să știe că toate lucrările trebuie să le facă specialiștii atestați, electircienii autorizați, care cunosc cum trebuie de efectuat lucrările corect și ce tipuri de cabluri eset necesar de cumpărat. Totodată, trebuie de verificat calitatea cablurilor prin documentele anexate la schemele prezentate, în care trebuie să fie neapărat standardele aprobate pe teritoriul Republicii Moldova. Toată marfa trebuie să fie procurată din magazine speciale care au dreptul de a vinde și sunt importatori oficiali ai diferitor companii care au dreptul de a vinde marfă de calitate”.
Ce se întâmplă cu siguranța noastră? Și cine răspunde pentru aceste riscuri?
În 2024, Întreprinderea de Stat Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare semnala alarmată Inspectoratului Național de Investigații (INI) că pe piața din Moldova ajung jucării pentru copii, echipamente individuale de protecție, echipamente electrice de joasă tensiune, care nu dețin documente de însoțire, care să certifice conformitatea acestora. Întreprinderea de stat solicita „implicarea INI în elucidarea situației create în vederea excluderii pe viitor a produselor industriale neconforme de pe piața Republicii Moldova”.
Îngrijorarea experților de la E-CMAC era că de fapt la aceste mărfuri neconforme sunt aduse în Moldova, cu încălcarea legislațiie, în special a Hotărârii de Guvern 108/2022 prin care sunt transpuse cerințele UE privind echipamentele individuale de protecție și a HG nr. 745 din 2015, completată de mai multe ori, care impune cerințe de conformitate, în special marcajul CE, echipamentele electrice.
Fostul director interimar al E-CMAC, Anatolii Bescupschi, își amintește că INI a răspuns, în 2025, la solicitare, menționând că în cadrul unei analize nu s-au depistat probleme majore la plasarea pe piață a echipamentelor de protecție și a cablurilor electrice neconfome. Aceasta, în situația în care însăși înstituția pe care o conducea Bescupschi s-a confruntat cu o problemă atunci când a vrut să procure echipamente individuale de protecție, legate de șocurile termice și electrice. Nici un distribuitor de echipamente de protecție nu a putut prezenta un certificat de conformitate care să respecte cerințele UE de certificare.
„Dacă facem analiza licitațiilor pe cabluri și pe echipamente individuale de protecție, vedem certificate de conformitate din Ucraina, din țările foste sovietice, state cu care Moldova nu mai are acorduri de certificare, sau din China, deși aceste mărfuri neconforme ar trebui să fie recertificate în Moldova, conform standardelor europene. Nici măcar cu Ucraina nu avem acorduri de recunoastere reciprocă a certificatelor. Este o uzină în Ucraina, care produce încălțăminte de protecție, dar și încălțăminte uzuală, care deși are certificarea sa, ca să intre pe piața din Moldova trebuie să certifice marfa în țara noastră”, susține Anatolii Bescupschi.
Nu este componentă de infracțiune
Am discutat cu reprezentanții Inspectoratului Național de Investigații. Inspectorul Vitalie Meșină spune că s-a investigat situația cu cablurile și materialele de protecție, dar nu a fost constatată componenta de infracțiune: „Am mers la mai mulți agenți economici. Am discutat. Ei prezintă certificate de calitate din țările de origine a mărfii sau de la companii de certificare din Moldova, care au dreptul să emită astfel de documente. Vama devamează marfa, acceptă certificatele de conformitate, le permite acestor agenți economici să intre în Moldova. Noi aici nu avem ce face”.
Vitalie Meșină recunoaște că instituția pe care o reprezintă nu are specialiști pe certificare, pe documentația din acest domeniu. Ministerul de resort sau alte instituții abilitate ar trebuie să facă claritate în acest domeniu, dacă anumite certificate de calitate nu sunt conforme, să se spună clar că acestea nu sunt acceptate, este de părere inspectorul de investigații de la INI.
Vestele antiglonț care nu-i apără pe polițiști
Totuși în Moldova, certificarea echipamentelor de protecție individuală este ocolită. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice „Veste antiglonț pentru Moldova. Drumul chinez” arată traseul vestelor antiglonț, despre care chiar polițiștii care le îmbracă spun că echipamentul pe care l-au primit este „incomod, strâmt și necalitativ”, iar unii chiar susțin că acesta „nu-i apără nici de cuțit, nici de gloanțe”.
Vestele antiglonț, un produs din clasa celor strategice, ajung în instituțiile de forță sau alte structuri specializate ale statului fără o testate preventivă în Republica Moldova. În baza unei declarații pe propria răspundere și unui certificat de garanție a calității de la firma producătoare, intermediari numărați pe degete câștigă contracte de milioane de lei, pentru simpla mutare a echipamentului de pe piața chineză în țara noastră. Statul plătește și un preț de patru-cinci ori mai mare pentru acest drum chinez și pentru marfa procurată „pe cuvânt de onoare”. Și în cazul vestelor antiglonț, autoritățile contractante se apără și spun că acționează în câmpul legal existent, așa cum în Republica Moldova nu există un organism acreditat să testeze mijloacele speciale de protecție balistică.
Riscuri și mecanisme de conformitate
Care sunt riscurile în cazul mărfurilor neconforme, în special a cablurilor și echipamentelor de protecție, care ajung în Moldova cu certificate nestandarde, l-am întrebat pe Anatolii Bescupschi: „Riscurile sunt ca și în alte domenii reglementate, domeniul este reglementat de stat, de UE, dar confomitatea nu trebuie sa fie declarativă. Nu trebuie să se accepte declarația că produsul este bun. Acest produs trebuie să fie trecut prin filtru care confirmă că acesta răspunde rigorilor, standardelor existente, și anume a standardelor europene”.
„Produsul poate să nu fie conform cerințelor, de exemplu, echipamentele pentru pompieri: ele trebuie să fie rezistente la anumite temperaturi, să nu se topească pe corpul uman în timpul încendiului. Încălțămintea cu bambuc metalic, la fel, trebuie să fie rezintentă la șocuri termice, dar și la cele mecanice. În contrucție, bunăoară, cade o cărămidă și îi strivește muncitorului piciorul, în condițiile în care tocmai că încălțămintea trebuie să-l protejeze. De aceea este important să ne asigurăm prin mecanisme de conformitate că mărfurile care ajung pe piața țării să fie conforme”, mai spune Anatolii Bescupschi.
Prin urmare lipsa controalelor stricte la import și la instalare este cu risc dublu — economic și de securitate publică, este de părere expertul.
Achiziții publice: oferte fără documente de conformitate la standarde europene
Am analizat un șir de licitații pentru cabluri electrice din anul 2025 și am constatat că ofertele selectate nu corespund cerințelor legislației moldovenești, adică în pachetul de documente, actele de conformitate sunt în cele mai multe cazuri din țări din afara UE, cu care Republica Moldova nu are acorduri de recunoaștere a certificării pentru produsele respective. Tendința, după cum am constatat, se menține și în anul 2026.

Cabluri din China și din Ucraina
Întreprinderea Municipală Rețele Electrice de Iluminat (ÎM REI) Lumteh din Chișinău este unul dintre agenții economici care procură cel mai des cabluri electrice, întreprinderea fiind specializată în montarea instalațiilor electrice și exploatarea lor, iluminarea exterioară stradală și decorativă publică în municipiul Chișinău, transportul și distribuirea energiei electrice, reparația, întreținerea și modernizarea obiectivelor de semafoare. Ne-am uitat în mod special dacă ofertele selectate conțin certificate de conformitate la standardele UE, așa cum o cere legislația Republicii Moldova.
Am constatat că cele mai multe procurări vin din zona Ucrainei, cu care țara noastră nu are încă un acord de recunoaștere a certificării. Altele prezintă certificate din China.
Atât reprezentanții Lumteh, cât și ai altor instituții de stat care procură cabluri electrice și echipamente de protecție dau asigurări că respectă legea atunci când organizează achiziții publice. Ofertanții, adică agenții economici care participă la licitații, prezintă certificatele de conformitate și calitate a mărfurilor conform legislației: dacă marfa e din țările UE atunci sunt cerfificate cu însemnele CE, dacă marfa e din statele foste CSI sau China, marfa e însoțită de certificatele din țările respective.
Ce spune legislația R.Moldova
Pentru a putea fi comercializate pe piața Republicii Moldova, echipamentele de protecție și cablurile trebuie să respecte cerințele stricte prevăzute de legislația națională privind siguranța mărfurilor. Acestea trebuie să fie evaluate conform procedurilor de evaluare a conformității și să dețină declarația de conformitate emisă de producător sau de importator.
Toate produsele, indiferent de proveniență, trebuie să fie marcate cu simbolul CE, care atestă că produsul corespunde cerințelor esențiale de siguranță și standardelor europele, la care a fost racordată legislația țării.
Cum deosebim contrafacerile
Cablurile electrice „rebrănduite”, aduse din China, Turcia sau regiunea post-sovietică, uneori sunt vândute ca „produse UE”.
Jurnalista Olga Vîrlan de la portalul Anticoruptie.md, autoarea unei ample investigații jurnalistice despre jucăriile pentru copii periculoase, susține că la fel ca și în cazul jucăriilor contrafăcute, la cabluri și echipamente de protecție, trebuie acordată o atenție deosebită modului în care este scris marcajul CE. Dacă literele sunt foarte apropiate una de alta, aceasta indică faptul că este vorba despre marcajul chinezesc „China Export”, care nu este recunoscut în Republica Moldova. Asta poate induce în eroare cumpărătorul care caută produse care să corespundă standardelor UE.

Etichetarea are un rol esențial și trebuie realizată în limba română, într-un mod clar, vizibil și ușor de citit. Eticheta trebuie să conțină următoarele informații:
-
Denumirea și/sau marca comercială a producătorului;
-
Adresa producătorului și adresa importatorului sau a distribuitorului;
-
Numărul unic de identificare a produsului;
-
Instrucțiuni de utilizare și, dacă este cazul, avertizări privind utilizarea în siguranță.
Importatorii au obligația de a traduce eticheta și instrucțiunile în limba română și de a verifica dacă produsul respectă toate cerințele de siguranță înainte de a fi pus în vânzare. De asemenea, toate informațiile de pe ambalaj trebuie să permită identificarea clară a sursei produsului, pentru a asigura trasabilitatea și responsabilitatea în caz de probleme.
Comentariul expertului: Lanțul de siguranță de la import, la certificare și până la instalare nu funcționează pe deplin
Expertul Stas Madan, de la Expert Grup, a oferit un comentariu la situația creată legată de calitatea și certificarea cablurilor electrice care ajung pe piața din Republica Moldova:
„Datele oficiale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență arată în mod cert că incendiile provocate de cauze electrice nu sunt un fenomen marginal. În perioada 2010-2025, scurtcircuitul a generat circa 3 770 incendii (circa 13% din total), iar alte 1.654 incendii (circa 6%) au fost cauzate de utilizarea defectuoasă a echipamentelor electrice. Cu alte cuvinte, aproximativ fiecare al cincilea incendiu din Republica Moldova are o componentă electrică. Mai grav, aceste cauze nu sunt doar frecvente, ci devin și fatale. 
Aceleași date IGSU relevă că în perioada 2020-2025, cel puțin 51 de persoane au decedat în urma incendiilor provocate de scurtcircuit sau aparate electrice. În mod normal, într-o piață bine reglementată, riscurile asociate produselor electrice ar trebui reduse la minimum prin standarde stricte, certificare reală și controale eficiente. Faptul că aceste incidente rămân constante arată că lanțul de siguranță de la import, la certificare și până la instalare nu funcționează pe deplin. Este important de înțeles că responsabilitatea nu poate fi transferată exclusiv asupra consumatorului, sub forma utilizării necorespunzătoare. În multe cazuri, consumatorul nu are capacitatea de a evalua dacă un cablu sau un echipament este conform standardelor tehnice. Dacă pe piață ajung produse cu certificare incertă sau formală, riscul este deja încorporat în produs din momentul achiziției. Din acest punct de vedere, vorbim despre un eșec de piață clasic, unde asimetria de informație și controalele slabe permit circulația unor produse potențial periculoase. Și mai trist este că utilizarea produselor a căror conformitate nu este certă este stimulată chiar de instituții ale statului prin intermediul achizițiilor publice. Practic, vedem un dublu eșec din partea statului în acest caz: i) pe de o parte, nu există un control real din partea instituțiilor pentru ca importatorii și distribuitorii să respecte normele impuse, iar pe de altă parte ii) nici măcar achizițiile publice nu reprezintă un instrument care să disciplineze piața pentru a respecta regulile. Este nevoie critică ca în perioada următoare implementarea legislației comunitare (UE) să se producă nu doar normativ, ci și în practică. În contextul subiectului abordat, măsuri precum consolidarea mecanismelor de evaluare a conformității, verificarea efectivă a certificatelor și responsabilizarea importatorilor și distribuitorilor trebuie tratate la modul cel mai serios, fiindcă acestea nu sunt doar niște proceduri administrative, ci și șansa de a reduce riscul unor evenimente cu potențiale pierderi materiale, și chiar umane”.
Când achiziționați Echipamente Individuale de Protecție (EIP) din rețeaua de comerț, este important să solicitați următoarele documente pentru a vă asigura că echipamentele cumpărate sunt conforme și de înaltă calitate:
- Declarație de Conformitate:
- Furnizată de producător sau distribuitor, această declarație confirmă că produsul respectă toate cerințele aplicabile conform legislației relevante.
- Certificatul de examinare UE de tip/Certificat de Conformitate (după caz):
- Acest certificat atestă că produsul respectă standardele europene de sănătate, siguranță și protecție a mediului. Este obligatoriu pentru majoritatea EIP-urilor comercializate în RM.
- Fișa Tehnică a Produsului/instrucțiuni:
- Aceasta oferă detalii tehnice despre EIP, inclusiv materialele din care este fabricat, utilizările recomandate, limitele de utilizare și instrucțiuni de întreținere.
- Manual de Utilizare:
- Manualul ar trebui să conțină instrucțiuni detaliate privind modul corect de utilizare a echipamentului, precum și informații despre întreținerea și depozitarea corectă a acestuia.
- Certificat de Garanție:
- Asigură că produsul este acoperit de o garanție pe o perioadă determinată de timp. Verificați termenii și condițiile garanției, inclusiv acoperirea defecțiunilor și procedura de revendicare.
Raportați orice nereguli la Telefonul consumatorului 022 51 51 51 sau pe http://consumator.gov.md.

Această investigație a fost elaborată în cadrul „Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!”, desfășurată cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul acesteia reprezintă reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.














