Învăţăm de la europeni să ne încălzim cu biomasă

În clasele din gimnaziul din Doina sobele sunt folosite în calitate suport pentru materiale didactice sau pentru flori.

Sursa: www.biomasa.md

În perioada anilor 2011-2014, din fonduri europene au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă în 144 de instituţii publice din întreaga ţară. Autorităţile publice locale s-au convins de eficienţa acestor sisteme şi fac apel către mai multe instituţii să opteze pentru metodele de încălzire unde cărbunele, gazul sau lemnele să fie înlocuite cu paiele sau brichetele făcute din deşeuri agricole, aşa cum se practică în multe ţări europene.

Sobele gimnaziului din satul Doina, raionul Cahul, au în prezent o altă destinaţie. Dacă acum trei ani, în pauze, elevii stăteau lipiţi de ele pentru a se încălzi, actualmente sobele sunt folosite ca spaţii unde pot fi afişate materialele didactice sau colţişorul verde al clasei, acolo unde sunt atârnate flori. “Sobele au devenit o amintire, deoarece în anul 2013 în blocul unde sunt amplasate clasele primare, cantina şi sala sportivă, a fost instalat un cazan pe bază de biomasă. Sigur că acum este mai bine fiindcă în clase sunt calorifere. Înainte, în perioada rece a anului era cald doar în clasele unde erau sobele, iar pe holuri era foarte frig. Acum însă elevilor le este confortabil în întreaga instituţie”, spune Maria Culea, directoarea gimnaziului din Doina.

Republica Moldova importă circa 94% din sursele necesare pentru acoperirea consumului energetic al ţării. În lipsa de resurse energetice proprii, promovarea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie disponibile în teritoriu constituie căi optime pentru reducerea dependenţei în cauză, precum şi o condiţie esenţială pentru dezvoltarea durabilă a economiei.

Şi în grădiniţa din satul Iorjniţa, raionul Soroca, copiii se simt bine în perioada rece a anului. Autorităţile publice locale de aici spun că încălzirea pe biomasă este foarte eficientă. “Ne convine cu acest sistem, e mai econom faţă de cel cu lemne, iar căldura se menţine mai mult şi e mai curat. Sobele pe care le aveam erau ca din timpurile străvechi, iar când focul era aprins dimineaţa, mirosea a fum în clădire jumătate de zi. Acum este o altă situaţie şi ar fi bine ca toate instituţiile din ţară să treacă la acest sistem de încălzire”, spune Mihai Gâtlan, primarul comunei Cosăuţi, în componenţa căreia este şi satul Iorjniţa.

Instituţiile de învăţământ din aceste două localităţi beneficiază de sisteme de încălzire pe biomasă datorită Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, implementat în perioada anilor 2011-2014. Datorită acestui proiect, finanţat de Uniunea Europeană şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova, în 144 de instituţii publice (şcoli, grădiniţe de copii, centre comunitare, primării, şcoli profesionale şi un cămin studenţesc) din 127 de localităţi din întreaga ţară au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă, centralele termice folosind ca şi combustibil deşeuri agricole, precum paiele sau brichetele făcute din rumeguş de lemn sau beţe din floarea-soarelui.

Odată cu instalarea sistemului de încălzire pe biomasă, sobele din grădiniţa din Iorjniţa au rămas doar o amintire.

Sursa: www.biomasa.md

Energia produsă din surse proprii are foarte multe avantaje. O spun specialiştii polonezi care activează în domeniul producerii biomasei. Barbara Pokrzywa, director de marketing din cadrul unei companii de producere a combustibilului ecologic din oraşul Poznań, Polonia, menţionează că încălzirea instituţiilor publice, dar şi a gospodăriilor cu biomasă este foarte eficientă, deoarece este mai economă faţă de sistemul de încălzire aprovizionat cu gaz sau cărbune. “Noi am decis să ne concentrăm pe următoarele aspecte: pe tehnologii simple de producere a acestor deşeuri, pe costuri reduse plătite pentru energie şi am optat pentru un mediu mai curat. Toate aceste avantaje le are biomasa, iar deşeurile agricole precum paiele de cereale, de porumb, de floarea-soarelui sau iarbă trebuie să fie utilizate eficient”, spune specialista din Polonia.

Şi Republica Moldova doreşte să utilizeze resursele de energie proprii, asemeni ţărilor din Europa. Autorităţile de la noi au adoptat în anul 2013 Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, iar prin acest document Guvernul Republicii Moldova şi-a asumat angajamentul de a reforma sectorul energetic prin sporirea securităţii energetice, diversificarea surselor de energie şi atragerea de investiţii în domeniu. În Strategie este prognozată o creştere de până la 20%, către anul 2020, a ponderii energiei produse din surse regenerabile în structura totală a consumului energetic pe ţară. Tot aici este specificat faptul că Moldova are un potenţial mare de producere a energiei din surse regenerabile care este, deocamdată, neexploatat, iar cea mai abundentă sursă alternativă de energie în Republica Moldova este biomasa.

Sursa: Programul naţional pentrueficienţă energetică 2011-2020

Lilia Zaharia

Articolul a fost editat în cadrul unui proiect implementat de Transparency International – Moldova cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Est-Europene şi FHI 360.

Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, a Guvernului SUA, FHI 360 şi/sau Fundaţiei Est-Europene.