ÎNTRE NISTRU ŞI PRUT
Cunoaştem bine cam totul „de afară”, dar nu prea ştim ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism. Prin urmare, “Observatorul de Nord” lansează o nouă rubrică, care va prezenta atracţiile turistice din Republica Moldova. Pentru că este păcat să ajungi la umbra Piramidelor Egiptene, dar să nu fi ajuns în Peştera Răposaţilor din Rudi, să te fotografiezi în vârful Turnului Eiffel, şi să nu cunoşti unde se află podul Eiffel din Ungheni, ori să schiezi în Munţii Alpi, dar să nu te fi căţărat măcar o dată pe stâncile milenare din Corjeuţi, Brânzeni sau Buteşti. În caz că cititorilor le va plăcea această rubrică, vom publica în ziar şi o hartă turistică pentru cei care vor să fie turişti la ei acasă.
Acum mai bine de un secol se lucra de zor la construcţia conacului de la Rediul Mare şi sădirea unui parc cu peste 30 de specii de copaci și arbuști. Locuința de familie, tipică mai degrabă englezilor, se deosebea de alte case din sat prin stilul său aparte şi prin faptul că avea câte o faţadă diferită pentru fiecare din cărăruile care duceau spre frumoasele poiene.
Parcul a fost proiectat de Ipolit Vladislavski-Padalko, acelaşi horticultor care a înfrumuseţat şi moşia satului Ţaul. Generalul Victor Dombrovski, proprietarul conacului, era un nobil de origine poloneză şi funcţionar de rang înalt în armata română, iar sătenii îşi mai amintesc că acesta venea la moşia sa nu doar cu faetonul tras de cai, dar şi cu avionul. Pentru aceasta generalul improvizase chiar şi o pistă de aterizare.
El mai ajuta localnicii cu bani, astfel că fiecare revenire a sa era şi un motiv de bucurie pentru unii săteni.
Generalul de cavalerie Victor Dombrovski a fost primar al Bucureştiului în perioada 1938-1940 şi mai apoi în 1944-1948. Vila din satul Rediul Mare, cândva parte din Judeţul Soroca, astăzi raionul Donduşeni, era construită pe moşia socrilor săi.
El venea adesea la Rediul Mare pentru a scăpa de tumultul metropolei. Victor Dombrovski a fost primar al Capitalei atunci când armata roşie a intrat în Bucureşti, iar ulterior sovieticii l-au desproprietărit de căsuţa din Rediul Mare, la care îi plăcea să se odihnească.
După cel de al Doilea Război Mondial, conacul a fost transformat pentru câteva decenii într-un spital pentru bolnavii de tuberculoză. Parcul cu zeci de specii de foioase a fost luat oficial sub protecţia statului, dar la fel ca şi fostul conac se află în stare avansată de degradare.
Şi dacă în perioada interbelică parcul şi conacul erau mândria sătenilor, astăzi acestea degradează fiind în aşteptarea vremurilor mai bune.
